Vol. XV No.11
Noiembrie 2010

HERZFELD & RUBIN, P.C. LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION
IN ASSOCIATION WITH
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI SANCTIONEAZA ROMANIA

INSIDE:
Curtea Europeana a Drepturilor Omului sanctioneaza Romania
Introducere

La data de 12.10.2010, Curtea Europeana a Drpturilor Omului (“CEDO” sau “Curtea”), a emis prima hotarare pilot impotriva Romaniei in cazul intitulat Maria Atanasiu et. Alt. v. Romania (“Hotararea Pilot”). Hotararea in sine nu a fost un soc, dat fiind numarul semnificativ de hotarari deja adoptate de Curte impotriva Romaniei, in procesul de restituire, pe parcursul ultimilor ani. In aceste decizii, Curtea a sanctionat in mod repetat statul roman pentru incapacitatea sa de a institui un mecanism real de restituire si despagubire pentru victimele regimului comunist. Totusi, pare ca autoritatilor romane nu le-a pasat de aceste decizii, in conditiile in care nu au intreprins nimic pentru a remedia situatia, timp de aproape un deceniu.

Legea 10/2001 a fost adoptata in mod ostentativ pentru a despagubi persoanele ale caror imobile au fost confiscate de regimul comunist. In realitate, aceasta a fost doar putin mai mult decat o simpla smecherie. Vointa politica pentru a crea un sistem efectiv de restituire a lipsit. Chiar si dupa reformele din 2005, nu s-a infaptuit niciun efort substantial pentru a adopta masuri serioase, care sa asigure functionalitatea sistemului. Solutionarea dosarelor trena ani intregi, de foarte multe ori solicitantii nemaifiind in viata pentru aflarea solutiei. Intregul sistem este de fapt afundat intr-o negura de indecizie si indolenta.

Acum, ca urmare a interventiei Curtii, intreaga situatie din Romania trebuie sa se modifice imediat. Altfel, statul roman va fi afectat de efectele considerabile ale „Hotararii Pilot”. Desi Curtea a recomandat anterior, de multe ori, Romaniei sa remedieze problemele procedurale substantiale din sistemul de restituire si despagubire, nu s-au schimbat prea multe. Confruntata cu inactivitatea si lipsa vointei politice demonstrate de autoritatile romane, CEDO are acum o abordare mai severa. Romania este asadar obligata sa identifice solutii la problemele sistemice cu care se confrunta cererile de restituire si, mai mult, sa identifice respectivele solutii intr-un termen de 18 luni, sub supravegherea directa a Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei. Statul roman este nevoit sa gaseasca un mecanism coerent si efectiv de a raspunde in mod rapid cererilor de restituire si despagubire ori, altfel, risca suspendarea si chiar excluderea din Consiliul Europei. 

[ Up to Contents ]

Scurta privire de ansamblu asupra regimului de restituire
Am prezentat deseori, din anul 2001, rezumate privind legislatia aplicabila in domeniul restituirii. Pentru mai multe detalii, va rugam sa vizitati Arhiva Romanian Digest™ pe http://www.hr.ro/digest_archive.htm . Pe scurt, in anul 2001 a fost adoptata Legea 10, privind regimul juridic aplicabil imobilelor confiscate de regimul comunist in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ce a permis victimelor sa solicite restituirea in natura a proprietatilor lor preluate abuziv de stat ori, acolo unde restituirea in natura nu mai era posibila, sa solicite restituirea prin echivalent.

In anul 2005, adotarea Legii 247 a reprezentat un pas major in procesul de restituire si despagubire. Crearea Fondului Proprietatea a adus speranta celor care nu puteau obtine, din diverse motive, restituirea in natura a proprietatilor lor confiscate. Pentru a deveni un mecanism eficace de despagubire, Fondul trebuia sa fie listat pe bursa, cel putin pe Bursa de Valori Bucuresti. O lista aproape nesfarsita de ministere a promit in mod repetat aceasta listare, insa, dupa cinci ani, Fondul Proprietatea nu este inca listat pe bursa. Unul dintre motivele pentru care CEDO a sanctionat statul roman, invocand faptul ca mecanismul de despagubire prin Fondul Proprietatea nu este unul eficace, a fost acela ca Fondul nu este operational, atat timp cat nu este listat pe bursa, si nu reprezinta astfel o metoda reala de despagubire.

Intr-un efort de a eficientiza intregul proces, Legea 247/2005 a stabilit ca Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor („ANRP”) este singura autoritate competenta pentru a efectua evaluarea imobilelor prin evaluatori independenti, pe baza unor standarde internationale de evaluare, atunci cand era stabilita restituirea prin echivalent. Aceasta prevedere ar fi trebuit sa opreasca intarzierile nejustificate in solutionarea dosarelor de restituire, precum si interferentele diversilor actori la nivel local in acest proces. Din pacate, in ciuda aparentelor bune intentii ale legii, implementarea a fost extrem de deficienta. Cinci ani mai tarziu, lipsa personalului adecvat, lipsa documentelor necesare in dosar impiedica inca ANRP sa emita decizii la timp ori, cel putin, raspunsuri adecvate la solicitarile de informatii primite.

Un alt pas important a fost adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 81/2007, ce a acordat posibilitatea celor ce obtineau titluri de despagubire sa opteze fie pentru despagubire in numerar, pana la o limita de 500.000 RON, fie pentru despagubire in actiuni in Fondul Proprietatea. In practica insa, au fost inregistrate din nou deficiente in implementare. De exemplu, ca urmare a constrangerilor bugetare, la 1 iulie 2010 a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 62, potrivit careia emiterea titlurilor de plata a fost suspendata pe o perioada de doi ani, ceea ce inseamna ca acele persoane ce au primit titluri de despagubire pot fie sa primeasca actiuni in Fond, fie sa astepte inca doi ani pana cand le vor putea fi emise titluri de plata. In mod evident, nimeni nu poate prevede cand s-ar face plata efectiva a despagubirilor in numerar, in aceste conditii. Cei care au optat sa primeasca actiuni in Fondul Proprietatea se afla in aceeasi pozitie, ca urmare a faptului ca Fondul nu asigura o despagubire efectiva prin nelistarea sa pe bursa. Listarea este acum planificata pentru sfarsitul lunii ianuarie 2011.

[ Up to Contents ]

Hotararea Pilot

Istoric
In lumina numarului considerabil de decizii anterioare CEDO, ce au sanctionat statul roman pentru incapacitatea sa de a implementa un sistem adecvat si eficient de restituire si despagubire, in februarie 2010 Curtea a luat in considerare posibilitatea de a aplica procedura hotararii pilot impotriva Romaniei, in doua cazuri ce aveau ca obiect restituirea unor imobile preluate abuziv de statul comunist, in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. S-a considerat ca o asemenea potentiala masura va genera reactii din partea guvernului roman, insa, din pacate, nu s-a intamplat asa. Astfel, in data de 12 octombrie 2010 Curtea a emis hotararea pilot impotriva Romaniei.

Scurt istoric asupra Hotararii Pilot emise de CEDO
Hotararile pilot emise de CEDO identifica probleme juridice controversate, cu care s-au confruntat foarte multi cetateni ai statului respectiv si care, in consecinta, au introdus actiuni in justitie impotriva unui stat care fie nu a avut intentia, fie nu a avut capacitatea de a furniza solutii adecvate. Ca urmare a acestei proceduri, Curtea emite decizii in situatii ce au generat actiuni multiple in fata Curtii, ce atesta deficientele sistemului juridic ale statului respectiv. O hotarare pilot indica masurile generale ce trebuie adoptate pentru a elimina problemele ce au generat numarul mare de actiuni in fata CEDO. Odata hotararea pilot adoptata de Curte, toate cazurile similare aflate pe rolul Curtii sunt supendate, pana cand statul impotriva caruia a fost data hotararea va adopta toate masurile necesare pentru a remedia situatia.

Scurta prezentare a Hotararii Pilot Maria Atanasiu et. Alt.
Cazul Maria Atanasiu et. Alt. vs. Romania se refera la restituirea proprietatilor confiscate de statul comunist roman si priveste in principal incapacitatea reclamantilor de a obtine acces in instanta pentru restituirea imobilului nationalizat, precum si intarzierile din partea autoritatilor administrative in judecarea cererii de restituire.

In acest caz, Curtea a decis ca a avut loc incalcarea articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, i.e. dreptul la un proces echitabil intr-o perioada rezonabila de timp, precum si a articolului 1 din Protocolul 1, i.e. protectia dreptului de proprietate. Astfel, statul roman este obligat sa adopte toate masurile necesare pentru a garanta drepturile cetatenilor sai de a primi inapoi imobilele ce le-au fost confiscate in trecut ori despagubiri reale.

In Hotararea Pilot, Curtea a invocat numarul mare de actiuni similare pe rolul CEDO si a mentionat faptul ca, in ciuda sanctiunilor repetate, statul roman nu a identificat inca o modalitate adecvata de a solutiona problemele structurale ale sistemului de restituire si despagubire. Intrucat o hotarare pilot este data tocmai pentru a oferi sprijin si asistenta statului respectiv pentru a-si rezolva probleme de sistem la nivel national, Curtea a extins cercetarea sa dincolo de limitele cazului individual supus atentiei sale, in interesul unor alte persoane potential afectate de aceleasi probleme. Inainte de emiterea Hotararii Pilot, Curtea a mai emis decizii ce stabileau incalcarea de catre statul roman a prevederilor articolului 6 (1) din Conventie, precum si a articolului 1 din Protocolul 1, reflectand viciile sistemului roman de restituire si despagubire .

Unele dintre deciziile Curtii au evidentiat supraaglomerarea autoritatilor cu dosarele de restituire si, in consecinta, incapacitatea lor de a oferi despagubiri efective solicitantilor. De exemplu, Curtea a mentionat ca in mai 2010, dintr-un total de 68.355 de dosare inregistrate la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, 21.260 au fost solutionate in sensul acordarii titlurilor de despagubire, si mai putin de 4.000 de plati fusesera efectiv efectuate .

De asemenea, Curtea a mentionat ca intr-adevar schema de restituire reprezinta fara indoiala costuri pentru bugetul de stat, iar listarea Fondului Proprietatea pe bursa ar putea reduce solicitarile de despagubiri in numerar si, in consecinta, aceasta ar diminua presiunea asupra bugetului de stat.

Efectele Hotararii Pilot
Prin Hotararea Pilot, Curtea a stabilit ca trebuie implementate urgent proceduri simplicate si efective, pe baza unei legislatii si practici administrative si judecatoresti coerente, pentru a asigura solutionarea rapida a miilor de solicitari de restituire.

Intrucat Hotararea Pilot are drept scop crearea unui plan care sa permita despagubirea rapida, la nivel naional, a tuturor persoanelor afectate de problemele structurale identificate de Curte, Hotararea Pilot a mai stabilit si ca toate cazurile similare, aflate pe rolul sau, vor fi suspendate pana la adoptarea de catre statul roman a masurilor generale avand drept scop remedierea problemelor respective. In cazul specific al acestei Hotarari Pilot, in lumina numarului mare de actiuni introduse pe rolul CEDO, avand obiect similar, Curtea a decis suspendarea analizarii acestor cazuri pentru o perioada de 18 luni, timp in care statul roman are obligatia de a adopta toate masurile necesare pentru a asigura o despagubire efectiva a solicitantilor, potrivit legislatiei nationale.

Totusi, Curtea nu a impus statului masurile pe care va trebui sa le adopte. Este obligatia statului roman de a identifica solutia adecvata, de a adopta masurile necesare si, ulterior, de a le implementa. In timpul supervizarii implementarii Hotararii Pilot, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei poate sa emite decizii interimare ori hotarari prin care sa-si exprime ingriorarea ori prin care sa incurajeze statul ori sa faca sugestii cu privire la executarea Hotararii Pilot. In cazul in care Comitetul va considera ca, la finalul perioadei de 18 luni, Romania nu a indeplinit obligatiile stabilite prin Hotararea Pilot, statul va fi notificat si i se poate solicita chiar sa se retraga din Consiliu, reprezentanta sa poate fi retrasa ori poate fi exclus din Consiliu.
 
[1] Viasu vs. Romania (9 decembrie 2008), Faimblat vs. Romania (13 ianuarie 2009) ori Katz vs. Romania (20 ianuarie 2009).

[2] Date furnizate de ANRP, conform comunicatului de presa publicat de CEDO pe pagina sa de internet la 12 octombrie 2010, cu privire la Hotararea Pilot

[ Up to Contents ]

Posibile remedii
Desi nicio decizie emisa anterior de Curte nu a determinat statul roman sa faca eforturi substantiale pentru a remedia problemele sistemului de restituire si despagubire, efectul imediat al Hotararii Pilot este altul. Intrucat statul este acum obligat ca, intr-o perioada de 18 luni, sa adopte masurile ce trebuie as remedieze deficientele sistemice, dupa publicarea hotararii, primul-ministru a anuntat in mass-media ca guvernul va analiza, impreuna cu Ministerul de Justie, aceasta Hotarare Pilot si, ulterior, va decide masurile ce trebuie adoptate pentru a se conforma prevederilor hotararii.

Chiar daca CEDO nu a stabilit masurile ce trebuie adoptate de Romania, Hotararea Pilot se refera totusi la anumite disfunctii din sistem, ce ar trebui luate in considerare de autoritatile nationale romane. Curtea a stabilit ca statul roman ar trebui sa adopte masuri pentru a inlatura toate obstacolele in calea exercitarii efective a deptului la restituire si despagubire si pentru a furniza mecanismul adecvat de despagubire a reclamantilor. De exemplu, Curtea a considerat ca armonizarea legislatiei actuale ar reprezenta un pas in directia potrivita, insa numai daca va fi insotita de instituirea unor proceduri simplificate ce ar permite reclamantilor sa primeasca solutii in dosarele lor in perioade mai scurte de timp si in mod profesional. De fapt, una dintre deficientele centrale ale sistemului, evidentiata ca atare de Curte, este lipsa functionalitatii institutiilor implicate in procesul de restituire, precum ANRP or Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor. Din pacate, reclamantii sunt nevoiti in continuare sa astepte perioade extrem de lungi de timp pana primesc solutii ori raspunsuri de la ANRP. Asemenea institutii, precum si autoritatile locale competente sa solutioneze solicitarile de restituire ale imobilelor ar trebui sa aiba atat bugetul necesar, cat si personal specializat care sa le permita sa solutioneze cererile de restituire la timp si eficient. Absenta unor termene pentru procesarea dosarelor reprezinta o alta deficienta a sistemului. Curtea a recomandat in mod repetat Romaniei sa instituie proceduri de examinare a a dosarelor in timp „rezonabil” si in ordine cronologica, pentru a evita discriminarea si nedreptatea fata de cei ce cauta de fapt sa obtina acum o reparatie pentru injustitiile din trecut.

[ Up to Contents ]

Concluzii
Este foarte trist atunci cand un stat, care a efectuat pasi importanti pentru a reusi sa ofere o despagubire reala victimelor comunismului, este sanctionat de CEDO pentru aspecte ce, de fapt, denota incompetenta si indiferenta fata de implementarea efectiva a sistemului de restituire si deapagubire. Dupa ani in care urgenta rezolvarii acestor probleme a fost ignorata, Romania a primit o sanctiune dura din partea Curtii, prin aceasta Hotarare Pilot. Hotararea Curtii aduce rusine in locul unei recunoasteri care ar fi fost firesc sa existe fata de un stat care doreste sa ofere o reparatie victimelor sale, insa numai daca sistemul de restituire si despagubire ar fi fost implementat rapid si eficient. Romania are acum la dispozitie 18 luni in care sa demonstreze Comitetului de Ministri, sub supravegherea caruia trebuie sa adopte masurile necesare, ca, dupa 20 de ani de inactiune, se afla in cele din urma pe drumul cel bun. Alternativa este cu adevarat inacceptabila. Amprenta pusa asupra imaginii tarii, precum si riscul de a fi suspendata, daca nu chiar exclusa din Consiliul Europei, reprezinta masuri pe care Romania nu si le poate permite.

[ Up to Contents ]

Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of public record and our clients approve. The information herein is correct to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice should be sought from us, however, before investment or other decisions are made.

Copyright 2010 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati. All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced, reused or redistributed in any form without prior written permission from the publisher.

 
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail: office@hr.ro




VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
 

 

AFFILIATED WITH:

Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, New York 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com

Long Island Office
Herzfeld & Rubin, P.C.
1225 Franklin Avenue, Suite 315
Garden City, New York 11530
Tel: (212) 471-3231

Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648

 
Chase Kurshan Herzfeld & Rubin
354 Eisenhower Parkway, Suite1100
Livingston, New Jersey 07039-1022
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841

Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000
 

 

New York — California — New Jersey — Romania
If you no longer wish to receive emails from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE in the subject line to Romanian.Digest@hr.ro.