Vol. XV No.4
Aprilie 2010

HERZFELD & RUBIN, P.C. LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION
IN ASSOCIATION WITH
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR

RESTRUCTURAREA CONTRACTELE DE CREDIT IN ROMANIA

INSIDE:
Restructurarea contractele de credit in Romania ...
Introducere

Este cunoscut faptul ca Romania a fost profund afectata de criza economica globala. In asemenea circumstante, supravietuirea multor afaceri depinde de capacitatea lor de a obtine finantare. Blocarea posibilitatii de a obtine finantarea necesara s-a dovedit a fi dezastruoasa pentru multe companii romanesti, ceea ce a facut imposibil pentru ele sa gaseasca alte solutii pentru a evita insolventa. Mai mult, chiar acele companii care obtinusera anterior cu usurinta imprumuturi in sprijinul afacerilor lor s-au confruntat cu dificultati financiare, inclusiv imposibilitatea de a rambursa aceste credite, ceea ce a condus la executarea garantiilor stabilite in contractele de credit şi la initierea procedurii de insolventa impotriva unora dintre aceste companii. Cu toate acestea, dat fiind faptul ca pretul de proprietatilor imobiliare in Romania a scazut, executarea garantiilor stabilite prin contractele de credit nu putea acoperi datoriile fata de institutia bancara, deoarece garantiile nu puteau fi executate la un pret care sa asigure recuperarea sumelor imprumutate. In acest context, restructurarea contractelor de credit a fost perceputa in Romania drept o posibila solutie ce ar putea sprijini companiile in eforturile lor de restabilire financiara.

Pe langa restructurarea contractelor de credit, au fost cautate si alte solutii de finantare, in scopul de a asigura si mentine stabilitatea financiara a mediului economic. Printre acestea, mentionam finantarile obtinute de la institutii financiare non-bancare, precum si alte posibilitati alternative de finantare, precum imprumuturile intra-grup si cash-pooling.

[ Up to Contents ]

Restructurarea contractelor de credit

Aspecte generale
Procesul de restructurare a contractelor de credit permite de fapt debitorilor care se confrunta cu dificultati financiare in rambursarea imprumuturilor lor sa modifice, impreuna cu bancile, anumite aspecte ale acestor contracte. Acest lucru a fost perceput ca o solutie viabila atat pentru banci, capabile astfel sa-si recupereze intreaga suma imprumuta clientilor, cat si pentru companii, in masura sa evite procedura de insolventa si sa-si continue astfel activitatea.

Restructurarea contractelor de credit poate fi initiata atat la solicitarea clientului, care trebuie sa-si recunoasca astfel imposibilitatea de a rambursa imprumutul in conditiile stabilite prin contractul de credit existent, cat si la solicitarea bancii, care, la randul sau, a evaluat dificultatile financiare ale clientului sau in rambursarea sumelor datorate la datele scadente. In oricare situatie, pentru a fi in masura sa restructureze contractele de credit, clientii trebuie sa dovedeasca faptul ca se confrunta cu dificultati financiare. Mai mult, ei trebuie sa se angajeze ca se vor conforma noilor conditii stabilite în contractele de credit, asa cum au fost acestea recent restructurate. Restructurarea contractelor de credit nu poate deveni un mijloc pentru companii, pentru a evita continuu starea de insolventa. Dimpotriva, dupa incheierea noilor contracte de credit restructurate, ca urmare a punerii in aplicare a unei scheme specifice de restructurare, imprumutatul trebuie sa aiba capacitatea de a rambursa sumele datorate in conformitate cu parametrii normali de rambursare, in conformitate cu noii parametri de rambursare.

La sfarsitul anului 2009, pentru a facilita punerea in aplicare a anumitor scheme de restructurare a contractelor de credit, si constienti fiind de faptul ca era in interesul bancilor ca clientii lor sa-si plateasca integral imprumuturile, in loc sa execute garantiile stabilite in contractele de credit, Asociatia Romana a Bancilor ("ARB") a publicat o lista a celor mai frecvent utilizate scheme de restructurare, aplicabile contractelor de credit încheiate cu intreprinderile mici şi mijlocii.

Rescadentarea contractului de credit
Rescadentarea contractelor de credit reprezinta modificarea scadentei si/sau a sumei de plata a unei sau mai multor rate de credit ce urmeaza sa fie platite, insa fara a depasi durata initiala a creditului.

Practic, rescadentarea contractului de credit se realizeaza prin incheierea unui act de act aditional la contractul de credit respectiv, in baza caruia vor fi emisi noi parametri ce vor include noile date scadante ori sumele noilor rate. Poate fi acordata o perioada de gratie imprumutatului.

Reesalonarea contractului de credit
Prin aceasta schema de restructurare, compania poate modifica datele scadente / sumele uneia sau mai multor transe ce urmeaza a fi platite, depasindu-se data finala de rambursare a creditului. De asemenea, aceasta schema de restructurare poate insemna incadrarea imprumutului intr-o alta categorie, insa fara a depasi durata maxima initiala a creditului. Similar cu schema rescadentarii, poate fi acordata o perioada de gratie imprumutatului.

Refinantarea unui contract de credit
O alta potentiala schema de restructurare este reprezentata de refinantarea contractului de credit, o metoda conform careia banca va acorda un nou credit, in scopul rambursarii sumelor ce erau datorate pe baza contractului de credit actual.

Noua schema de refinantare poate avea ca scop refinantarea unuia sau mai multor credite deja existente, in functie de situatia specifica a societatii respective. In cazul unei scheme de refinantare, partile trebuie sa incheie un nou contract de credit.

Facilitati de credit pe termen scurt
O alta posibila solutie pe termen scurt pentru companiile ce se confrunta cu dificultati financiare in rambursarea imprumuturilor lor este reprezentata de facilitatile de credit pe termen scurt care pot fi acordate de banci, in functie de situatia financiara specifica a companiei respective.

Alte solutii permise de Codul civil roman
Codul civil roman contine anumite posibilitati care, desi nu exonereaza imprumutatul de la obligatia sa de rambursare a creditului, permite transferul creantei către un tert, in conditii ce pot fi mai avantajoase pentru imprumutat. O astfel de solutie potentiala este reprezentata de cesiunea de creanta, care este un acord in baza caruia banca transmite creanta sa catre o alta persoana fizica ori juridica, impreuna cu toate garantiile acesteia.

O alta posibila solutie este reprezentata de subrogare, caz in care banca este inlocuita de o terta persoana care, prin plata datoriei clientului, dobandeste de fapt drepturile creditorului.

In plus, Codul Civil prevede si novatia, in baza careia se stinge obligatia existenta, aceasta fiind inlocuita orintr-o obligatie noua, inlocuindu-se fie obiectul, de exemplu creditul in sine, fie creditorul ori debitorul.

[ Up to Contents ]

Imprumuturi acordate de institutii financiare non-bancare
Pentru a asigura si mentine stabilitatea financiara a mediului economic, Parlamentul Romaniei a adoptat în aprilie 2009 Legea 93 cu privire la institutiile financiare non-bancare, ce reglementeaza conditiile minime de acces la activitatile de creditare in Romania, prin instituţiie financiare non-bancare.
Conform Legii 93/2009, institutiile financiare non-bancare sunt acele entitati, altele decat institutiile de credit, care efectueaza activitati de creditare cu titlu profesional, in conformitate cu dispozitiile prevăzute in aceasta lege.

De asemenea, Legea 93/2009 prevede ca Banca Nationala a Romaniei ("BNR") este singura autoritate competenta sa decida daca activitatea desfasurata de catre o entitate reprezinta o activitate de creditare cu titlu profesional, fiind astfel supusa prevederilor acestei legi.

Pentru a evalua daca o activitate reprezinta activitate de creditare efectuata cu titlu profesional, BNR va lua in considerare anumite aspecte, cum ar fi: desfasurarea acestor activitati ca activitati economice in mod independent, orientate spre realizarea de venituri din mod continuu; existenta anumitor structuri interne specializate in domeniul creditarii, care au rolul de a analiza şi gestiona in special aceste activitati. In cazul in care activitatile de creditare efectuate de catre persoanele juridice sunt in conformitate cu criteriile stabilite de lege, astfel de entitati sunt considerate institutii financiare non-bancare, ele avand obligatia de a efectua aceste activitati numai in conformitate cu prevederile Legii 93/2009, incluzand obligatia de a se inregistra in calitate de institutii financiare non-bancare la BNR.

Aceste institutii sunt in general constituite ca societati pe actiuni, iar acestea includ de obicei, in denumirea lor, expresia "institutie financiara non-bancara" sau abrevierea "IFN". Potrivit legii, ele au dreptul de a efectua anumite activitati de creditare, cum ar fi: acordarea de credite, incluzand, fara limitare, creditele de consum, credite imobiliare, finantarea pentru tranzactiile comerciale, operatiunile de factoring si altele; leasing financiar; emiterea de garantii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finantare; acordarea de credite cu primire de bunuri in gaj; alte forme de finantare de natura creditului.

Prin urmare, companiile ce se confrunta cu dificultati financiare pot cauta astfel de societati inregistrate la BNR ca IFN-uri, care le pot acorda fondurile necesare pentru a se redresa in aceste perioade dificile. 

[ Up to Contents ]

Metode alternative de finantare
Chiar daca bancile implementeaza scheme de restructurare a creditelor, si chiar daca societatile ce se confrunta cu dificultati financiare pot recurge, de asemenea, si la imprumuturi acordate de IFN-uri, acestea nu sunt totusi suficiente pentru companiile ce sunt nevoite sa caute in permanenta mijloace alternative de finantare pentru a supravietui crizei economice actuale.

Imprumuturi intra-grup
O posibila metoda alternativa de finantare este reprezentata de imprumuturile intra-grup. A existat o perioada, dupa anul 2006, cand activitatea de creditare intre companiile ce sunt membre ale aceluiasi grup a devenit mai putin frecventa, ca urmare a anumitor discrepante legislative. La acel moment, era in vigoare Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Potrivit acestei ordonante, activitatea de creditare era limitata la activitatile de creditare efectuate cu "titlu profesional" de institutiile bancare si de cele financiare non-bancare. Totusi, aceasta lege nu ofera o definitie a criteriilor in baza carora o activitate de creditare poate fi considerata ca fiind efectuata cu "titlu profesional" sau nu.

Pentru a clarifica aceste discrepante, BNR a furnizat diverse interpretari oficiale privind criteriile pe baza carora o activitate de creditare putea fi considerata ca fiind efectuata cu titlu profesional. Potrivit interpretarii BNR, creditele intra-grup nu erau considerate ca fiind activitati de creditare efectuate cu titlu profesional, realizarea lor fiind deci posibila.

Cu toate acestea, in scopul de a clarifica aceasta problema, Legea 93/2009 mentioneaza in mod expres criteriile utilizate de BNR pentru a califica activitatile de creditare ca activitati desfasurate cu titlu profesional. Dat fiind faptul ca imprumuturile intra-grup nu reprezinta activitati orientate spre realizarea de venituri in mod "continuu", si luand in considerare, de asemenea, faptul ca societatea ce acorda creditul nu detine de regula o structura interna specializata in domeniul creditarii, avand rolul de a analiza si gestiona respectiva activitate de creditare, asemenea imprumuturi intra-grup nu pot fi considerate drept activitati de creditare efectuate cu titlu profesional si, in consecinta, acestea nu sunt obligate sa respecte prevederile Legii 93/2009.

Intr-un asemenea context, imprumuturile intra-grup reprezenta o solutie legală şi viabila pentru companiile membre ale aceluiasi grup, in baza careia societatile cu un statut financiar mai puternic pot oferi sprijinul financiar necesar pentru alte companii din grup care se confrunta cu dificultati.

Cash-pooling
Desi cash-pooling nu este reglementat ca atare in legislatia romana, a fost utilizat tot mai mult in ultimul timp ca o alternativa de finantare pentru companiile ce au nevoie de lichiditati. Practic, aceasta metoda compenseaza lipsa de lichiditati a unei societati care este membra a unui grup cu lichiditatile apartinand unei alte societati din acelasi grup. Aceasta poate reprezenta o metoda buna de gestionare a lichiditatilor si s-a dovedit a fi o solutie viabila pentru companii in perioade in care exista o nevoie stringenta de lichiditati.

[ Up to Contents ]

Concluzii
In incercarea lor de a identifica solutii intr-o perioada dificila din punct de vedere economic, companiile au fost nevoite sa-si diversifice functiile si rolurile lor pe piata. A fost necesar astfel pentru societati sa gaseasca programe mai flexibile de finantare, care ar putea asigura obtinerea fondurilor necesare pentru continuarea activitatii. In special pentru intreprinderile mici si mijlocii, lipsa de finantare poate conduce la obstacole serioase care ar putea face continuarea activitatii acelei companii chiar imposibila. Societatile care au nevoie de finantare pot recurge acum la oricare dintre alternativele de finantare descrise mai sus: daca aceste societati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a obtine credite de la banci, acestea pot încerca sa obtina imprumuturi de la IFN-uri; daca nici acest lucru nu este posibil, iar aceste societati sunt membre ale aceluiasi grup de societati, ele pot face uz de aceasta calitate si pot obtine astfel finantarea necesara printr-un mijloc de finantare intra-grup. Cu toate acestea, identificarea celui mai adecvat mijloc de finantare trebuie sa ia in considerare situatia financiara actuala a societatii, precum si orice alte date relevante cu privire la companie; prin urmare, companiile ce au nevoie de fonduri ar trebui sa opteze initial pentru o consiliere competenta, care sa le sprijine in identificarea celei mai adecvate scheme de finantare. 

[ Up to Contents ]

Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of public record and our clients approve. The information herein is correct to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice should be sought from us, however, before investment or other decisions are made.

Copyright 2010 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati. All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced, reused or redistributed in any form without prior written permission from the publisher.

 
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail: office@hr.ro




VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
 

 

AFFILIATED WITH:

Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, New York 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com

Long Island Office
Herzfeld & Rubin, P.C.
1225 Franklin Avenue, Suite 315
Garden City, New York 11530
Tel: (212) 471-3231

Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648

 
Chase Kurshan Herzfeld & Rubin
354 Eisenhower Parkway, Suite1100
Livingston, New Jersey 07039-1022
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841

Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000
 

 

New York — California — New Jersey — Romania
If you no longer wish to receive emails from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE in the subject line to Romanian.Digest@hr.ro.