Vol. XIV No.6
Iunie 2009

HERZFELD & RUBIN, P.C. LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION
IN ASSOCIATION WITH
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR

CE SE MAI ÎNTÂMPLĂ CU FONDUL PROPRIETATEA?

INSIDE:
Ce se mai întâmplă cu Fondul Proprietatea?...
Introducere

Patru ani de la înfiinţarea Fondului Proprietatea, drept mijloc de despăgubire a foştilor proprietari ai imobilelor preluate abuziv de statul român, în cazul în care restituirea în natură nu mai era posibilă, Fondul Proprietatea nu reprezintă încă un mecanism eficient de despăgubire a victimelor acestor abuzuri, ceea ce pătează onoarea statului român.

Aşa cum s-a menţionat în mod repetat, atât în presa română, cât şi în instanţele de judecată, Fondul Proprietatea îşi va realiza scopul pentru care a fost creat numai după listarea sa pe Bursa de Valori Bucureşti ("BVB"). Deşi, în 2007, într-o încercare de accelerare a procesului de listare a Fondului Proprietatea pe BVB, guvernul român a adoptat Ordonanţa de Urgenţă no.81 ("OUG 81"), punerea sa în aplicare s-a dovedit a fi dificilă şi întâmpină încă obstacole inutile şi nejustificate. Pentru mai multe informaţii cu privire la efectele avute în vedere de OUG 81, vă rugăm să vizitaţi Arhiva Digest pe www.hr.ro, şi anume articolul din martie 2008 – "Fondul Proprietatea se îndreaptă către listare".

Există şi veşti bune, şi anume faptul că a doua etapă a procesului de selecţie pentru societatea de administrare a Fondului (“SAI”) a fost, în cele din urmă, finalizată, ceea ce reprezintă un pas îndelung aşteptat şi necesar în procesul de listare a Fondului pe BVB. Totuşi, trebuie găsite soluţii la dificultăţile cauzate de colapsul economic la nivel mondial, ce a generat o scădere a valorii nete a activelor Fondului, sub valoarea capitalului social al acestuia, ceea ce poate conduce la măsuri ce ar putea afecta grav atât structura acţionariatului Fondului, cât şi, de asemenea, participaţiile deţinute în Fond de către acţionarii privaţi ai acestuia. În plus, ideile exprimate de unii membri ai Guvernului, în ceea ce priveşte un proiect de transfer al unor active ale Fondului înapoi către statul român, fără o despăgubire justă, a provocat îngrijorare şi nesiguranţă în rândul acţionarilor şi investitorilor, a aruncat derâdere şi batjocură asupra unui proces care de fapt cere respect şi substanţă, şi a ridicat spectrul apariţiei litigiilor asupra unei naţiuni care ar putea suferi astfel un handicap cuantificabil în despagubiri de miliarde de euro.

[ Up to Contents ]

Stadiul procesului de selecţie a Societăţii de Administrare a Fondului
La aproape zece luni de la termenul limită pentru depunerea cererilor în procesul de selecţie a SAI, a doua etapă a procesului a fost în cele din urmă finalizată. Pe 27 mai 2009, un comunicat de presă al Fondului Proprietatea a anunţat că doi candidaţi au fost aleşi de către comisia de selecţie pentru a intra în a treia etapă a procedurii de selecţie - cei doi candidaţi fiind Franklin Templeton Investment Management Ltd. şi Morgan Stanley Investment Management Ltd.

Cele două societăţi, din cele opt companii care au depus cereri spre a fi selectate drept SAI, au reuşit să convingă comisia de selecţie că ele îndeplinesc condiţiile solicitate pentru a deveni entitatea ce va avea rolul semnificativ de a gestiona efectiv şi de a coordona portofoliul Fondului Proprietatea, şi, de asemenea, de a asigura managementul de zi cu zi al Fondului în conformitate cu legea română.

După multe întârzieri în proces, precum şi după multiple zvonuri în mass-media cu privire la lipsa de corectitudine şi transparenţă în procesul de selecţie, comisia de selecţie a finalizat în cele din urmă cea de-a doua fază a procedurii, şi anume faza de dialog competitiv, ce reprezintă, de fapt, discuţii şi negocieri directe cu candidaţii cu privire la activitatea SAI, obiectivele ce vor trebui atinse, precum şi termenii contractului de administrare. Într-adevăr, în timpul acestei faze a fost agreată şi forma finală a contractului de administrare, aceasta cuprinzând de fapt aceiaşi termeni pentru ambii candidaţi selectaţi pentru cea de-a treia fază a procedurii de selecţie.
Această ultimă fază este reprezentată de fapt de o licitaţie, în cadrul căreia vor avea loc următoarele: (i) transmiterea, de către cei doi candidaţi selectaţi pe lista scurtă, a ofertei lor financiare finale; (ii) evaluarea ofertelor, după criteriul celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, conform prevederilor din caietul de sarcini; şi (iii) anunţarea candidatului câştigător. După ce comisia de selecţie negociază forma finală a contractului de administrare cu noua SAI, aceasta va fi transmisă spre aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor Fondului Proprietatea.

Finalizarea celei de-a doua etape a procesului de selecţie a SAI reprezintă, fără îndoială, un pas important în procesul de pregătire în vederea listării Fondului pe BVB, împreună cu celelalte condiţii prealabile listării Fondului, şi anume desemnarea evaluatorului portofoliului Fondului şi a consultantului financiar.

[ Up to Contents ]

Un ministru ce propune naţionalizarea activelor Fondului
În ceea ce trebuie să fie una dintre cele mai cumplite şi potenţial nocive acţiuni iniţiate până în prezent în legătură cu Fondul Proprietatea, Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a anunţat că a fost elaborată o modificare a OUG 81, pe baza căreia acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea în Compania Naţională Poşta Romană, în procent de 25%, ar fi "transferate" înapoi în proprietatea statului român, acesta redevenind astfel actionar unic, în procent de 100%, al Poştei Române.

Domnului ministru a trebuit să i se reamintească însă în mod oficial, de către Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea, că o astfel de propunere reprezintă nu numai o încălcare a prevederilor Constituţiei României, ci şi a prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce priveşte respectarea dreptului de proprietate, o astfel de propunere reprezentând un act flagrant de "naţionalizare" de către statul român a activelor unei societăţi private. În mod evident, acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea în Poşta Română reprezintă un activ al Fondului, înregistrat ca atare în contabilitatea sa, şi, în consecinţă, astfel de acţiuni nu pot fi "transferate" din proprietatea Fondului în cea a statului.

Îngrijorarea stârnită de acţiunile Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei este enormă. În afară de acest minister, Ministerul Economiei este, de asemenea, un acţionar semnificativ în multe companii de mare importanţă pentru economia românească, şi, în cazul în care o asemenea acţiune, precum cea iniţiată de Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, ar avea succes, nimic nu ar putea împiedica orice minister să solicite acelaşi lucru, i.e. transferul acţiunilor deţinute de Fond în societăţile comerciale în care ministerul este acţionar.

Este dincolo de orice îndoială că orice astfel de acţiune reprezintă de fapt un act ilegal de "naţionalizare", ceea ce ar conduce la o avalanşă de litigii în temeiul tratatelor bilaterale de investiţii la care România este parte şi, de asemenea, în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În plus, reducerea, în orice modalitate, a valorii nominale a acţiunilor reprezintă o altă încălcare a legislaţiei aplicabile şi este sancţionabilă fără întârziere. În acest context, se pune următoarea întrebare: oare cât de popular va fi Ministerul Comunicaţiilor printre colegii săi de guvern atunci când va fi nevoit să înfrunte o “factură” de miliarde de euro?

În plus, amendamentele propuse de Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei sunt incompatibile cu poziţia României, ca stat membru al Uniunii Europene, şi afectează în mod grav încrederea investitorilor în piaţa de capital din România, precum şi mediul de afaceri românesc, în general, prin preluarea ilegală a unor bunuri private. Iar investitorii străini, care au achiziţionat deja acţiuni în Fondul Proprietatea în cuantum de aproximativ 200 milioane euro, cu siguranţă nu vor sta pe margine să privească Ministerul Comunicaţiilor luându-le bunurile.

În cele din urmă, însă la fel de important, orice astfel de acţiune ar face ca toate măsurile întreprinse până în prezent cu privire la procesul premergător listării Fondului pe bursa să devină inutile (desemnarea evaluatorului, alegerea consultantului financiar, selectarea iminentă a SAI). Într-un asemenea context, Fondul Proprietatea ar înceta să reprezinte un mecanism de acordare a despagubirilor, ceea ce i-ar determina pe acţionarii săi să încerce să obţină remedii împotriva statului român, în faţa instanţelor de judecată ori în conformitate cu prevederile tratatelor bilaterale la care România este parte.

Este de aşteptat ca sugestia nefericită a Ministrului Comunicaţiilor să nu fie viabilă, dar simplul fapt că un membru al Guvernului român ar putea fi atât de nepăsător în faţa legii şi în faţa consecinţelor acţiunilor sale, pentru a pregăti o astfel de modificare a OUG 81, este o chestiune de ruşine naţională.

[ Up to Contents ]

Scăderea valorii nete a activelor Fondului sub valoarea capitalului social
La sfârşitul anului 2008, valoarea netă a activelor Fondului era cu 24% mai mică decât valoarea capitalului său social. În conformitate cu prevederile Legii Societăţilor Comerciale, i.e. Legea 31-1990, aşa cum a fost aceasta modificată şi completată, atunci când are loc o scădere a valorii nete a activelor unei societăţi, capitalul social trebuie să fie ori completat cu noi contribuţii, ori redus, înainte să fie posibilă orice distribuire a profitului către acţionarii acelei societăţi.

Într-un asemenea context, se poate lua în considerare reducerea capitalului social al Fondului Proprietatea prin diminuarea valorii nominale a fiecărei acţiuni, care în prezent este de 1 RON. Cu toate acestea, în scopul de a realiza o reducere a capitalului social al Fondului, întregul capital social subscris al Fondului trebuie să fie plătit integral. Prin urmare, pentru ca Fondul Proprietatea să poată implementa efectiv o decizie privind reducerea capitalului social, trebuie găsită o soluţie în ceea ce priveşte acţiunile neplătite ale statului român, adică aproape 560 de milioane de acţiuni, având o valoare nominală de 560 milioane de lei, potrivit unei note informative publicate pe pagina de internet a Fondului. O astfel de soluţie ar fi ca aceste acţiuni să fie achitate fie în numerar, fie în natură, ori ca ele să fie anulate, în temeiul unui act normativ emis în acest sens.

Totuşi, diminuarea valorii nominale a acţiunilor este, ca o chestiune de principiu, de neacceptat pentru acţionarii privaţi ai Fondului Proprietatea, şi o asemenea măsură ar stârni cu siguranţă şi mai multe motive de îngrijorare, având drept rezultat diminuarea beneficiilor lor faţă de acei solicitanţi care primesc despăgubiri în acţiuni după ce o asemenea reducere ar avea loc, însă înainte de listarea Fondului. Astfel, pe lângă faptul ca listarea Fondului este oricum încă extrem de îndepărtată în viitor şi oarecum incertă, chiar şi beneficiile la care acţionarii privaţi ai Fondului sunt îndreptăţiţi, potrivit acţiunilor deţinute de ei în Fond, sunt ameninţate a fi reduse şi rămân dificil de obţinut – astfel încât Fondul nu reprezintă un mecanism eficient de acordare a despăgubirilor, nu îndeplineşte de fapt scopul pentru care a fost creat şi pare a fi incapabil să furnizeze beneficiile la care acţionarii Fondului sunt îndreptăţiţi, şi anume dividendele, corespunzător participaţiilor pe care ei le deţin în capitalul social al Fondului.

Dacă o soluţie rezonabilă pentru această dilemă nu este găsit în curând, consecinţa va fi apariţia unor alte litigii.

[ Up to Contents ]

 
Paşi avuţi în vedere înainte de listarea Fondului pe BVB
After the completion of the 3rd stage of the selection procedure for the appointment of the Fund Manager, and once such Fund Manager has been finally selected and appointed, the Fund must be registered with the National Securities Commission (“CNVM”). The management agreement, in its final form as negotiated with the Fund Manager, will be part of the minimum documentation necessary in order to perform such a registration. According to the provisions of Law 297/2004 on the capital markets, the CNVM must issue specific rules regulating the transitioning of the Property Fund shares on BVB. The same law also provides that the Fund could be listed on international stock exchanges.

[ Up to Contents ]

Concluzii
Listarea Fondului Proprietatea pe BVB continuă să fie cel mai important pas necesar care să permită Fondului să-şi îndeplinească scopul pentru care a fost creat, şi anume acordarea de despăgubiri victimelor statului comunist român.

Finalizarea celei de-a doua etape a procesului de selecţie pentru SAI reprezintă un eveniment extrem de pozitiv, care a adus speranţă celor ce aşteaptă despăgubiri pentru proprietăţile lor confiscate în trecut. Cu toate acestea, este nevoie în continuare de luarea multor măsuri şi de respectarea termenelor limită din întregul proces.

Identificarea unei soluţii cu privire la anularea acţiunilor neplătite ale statului şi plata dividendelor catre acţionarii privaţi ai Fondului reprezintă măsuri de importanţă majoră, ce vor trebui întreprinse în strânsă consultare şi colaborare cu acţionarii privaţi.

În cele din urmă, identificarea unui mijloc de stopare a ideilor fanteziste emise de membri ai Guvernului român, cu privire la preluarea activelor Fondului în proprietatea statului, reprezintă de asemenea un imperativ. Chiar şi simpla posibilitate privind aprobarea unor asemenea acţiuni prost concepute şi ilegale ridică îndoieli cu privire la onestitatea programului de retrocedare al Guvernului român şi cu privire la angajamentele deja asumate faţă de acţionarii existenţi, percum şi cu privire la angajamentul Guvernului faţă de supremaţia legii şi faţă de viitorul pieţei de capital din România. Între timp, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg continuă să emită decizie după decizie împotriva statului român, în cazurile în care reclamanţii sunt îndreptăţiţi să primească acţiuni în Fondul Proprietatea, pe motiv că, dat fiind faptul ca Fondul nu a fost încă listat pe BVB, Fondul nu funcţionează de fapt într-o asemenea manieră încât să conducă la un mod eficient de acordare a despăgubirilor pentru reclamanţi. Este greu de imaginat că, în acest context, statul român şi-ar putea permite să întreprindă măsuri ce echivalează de fapt cu acelaşi act de naţionalizare întreprins de predecesorul său comunist.

[ Up to Contents ]

Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of public record and our clients approve. The information herein is correct to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice should be sought from us, however, before investment or other decisions are made.

Copyright 2009 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati. All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced, reused or redistributed in any form without prior written permission from the publisher.

 
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail: office@hr.ro




VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
 

 

AFFILIATED WITH:

Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, NY, 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com

Long Island Office
Herzfeld & Rubin, P.C.
1225 Franklin Avenue, Suite 315
Garden City, New York 11530
Tel: (212) 471-3231

Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648

 
Chase Kurshan Herzfeld & Rubin
354 Eisenhower Parkway, Suite1100
Livingston, New Jersey 07039-1022
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841

Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000

 

New York — California — New Jersey — Romania
If you no longer wish to receive emails from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE in the subject line to Romanian.Digest@hr.ro.