Vol. XIV No.4
Aprilie 2009

HERZFELD & RUBIN, P.C. LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION
IN ASSOCIATION WITH
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR

ULTIMELE MODIFICARI LA LEGEA ACHIZITIILOR PUBLICE

INSIDE:
Ultimele modificari la legea achizitiilor publice ...
Introducere

Dupa discutii prelungite cu reprezentantii Comisiei Europene, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de urgenta nr.19/2009 (denumita in continuare “OUG 19”), in scopul de a imbunatati procedurile aplicabile in materia achizitiilor publice (“PPP”), instituite prin Ordonanta de urgenta a guvernului nr.34/2006 (“Legea achizitiilor publice”), si de asemenea in scopul de a creste eficienta si flexibilitatea acestor proceduri. Asemenea modificari, introduse de OUG 19, nu vin prea devreme intr-o economie care putea beneficia de ani de zile de pe urma unor stimuli in acordarea fondurilor publice in proiecte de importanta majora, in infrastructura sau protectia mediului, pe teritoriul intregii tari.

Inainte de intrarea in vigoare a OUG 19, in martie 2009, procesul de acordare a unui contract de achizitie publica (“PPA”) era exagerat de complex si contestat pe motiv de lipsa de transparenta, conduita neloiala si coruptie la nivel oficial. Acest articol pune in discutie noile aspecte introduse de OUG 19 in materia achizitiilor publice. Pentru mai multe detalii cu privire la sistemul de achizitii publice din Romania, va rugam sa vizitati arhiva The Romanian Digest™ la www.hr.ro , si anume articolul nostru din iulie 2006 – “Noua lege a achizitiilor publice a Romaniei”.

[ Up to Contents ]

Amendamentele principale introduse de OUG 19

Autoritatea contractanta – definitie mai cuprinzatoare
Pana la intrarea in vigoare a OUG 19, autoritatea contractanta era definita, printre altele, drept orice organism al statului, autoritate publica sau institutie publica, ce actioneaza la nivel central, regional sau local, si de asemenea de orice alt organism de drept public infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial. Aceasta din urma categorie a fost largita prin OUG 19, in sensul ca acum nu mai exista cerinta legala ca aceste entitati sa fie de drept public. Astfel, autoritatile contractante pot fi acum si entitati de drept privat, infiintate pentru a satisface nevoie de interes general fara caracter industrial sau comercial, cum ar fi asociatii ori fundatii. Totusi, aceste entitati trebuie in continuare sa indeplineasca acele conditii prevazute de Legea achizitiilor publice, si anume sa fie finantate in majoritate de o autoritate contractanta sau de un alt organism de drept public; sa se afle in subordinea ori sa fie supusa controlului unei autoritati contractante ori altui organism de drept public; sau mai mult de jumatate din membrii consiliului de administratie sau ai organului de conducere ori supervizare sa fie numiti de o autoritate contractanta sau de un alt organism de drept public.

Prin largirea definitiei date termenului de autoritate contractanta, mai multe entitati se vor incadra acum in prevederile Legii achizitiilor publice, creandu-se astfel un acces mai mare al societatilor interesate in fondurile publice.

O alta modificare esentiala introdusa de OUG 19 se refera la aplicarea Legii achizitiilor publice la PPA-uri, atunci cand acordarea contractelor este efectuata de “structuri” ale autoritatilor contractante ce functioneaza in alte state, cand valoarea contractelor este egala sau mai mare de 100.000€ pentru contractele de produse ori servicii, si 750.000€, pentru contractele de lucrari. Desi o asemenea modificare ar trebui sa aiba o mare semnificatie in practica, ea poate genera totusi dificultati in interpretarea termenului de “structuri” ale autoritatilor contractante, intrucat acest termen nu a fost definit de legea romana si, in consecinta, este neclar daca acest termen ar trebui sa includa atat entitatile fara personalitate juridica, cat si pe cele cu personalitate juridica.

Acces marit la fondurile publice
Odata cu intrarea in vigoare a OUG 19, mai multe companii interesate ar trebui sa aiba acces la fonduri publice, si aceasta deoarece valoarea prag sub care autoritatea contractanta nu mai are obligatia de a organiza licitatie publica a crescut de la 10.000€ la 15.000€. Astfel, acum produsele, serviciile, lucrarile pot fi achizitionate si efectuate utilizand direct fonduri publice, daca valoarea fiecarui contract nu depaseste 15.000€, fara a mai fi necesara organizarea unei licitatii impovaratoare. O asemenea modificare va elimina povara autoritatilor contractante de a face fata unei documentatii foarte vaste si unor sarcini administrative numeroase pentru proiecte de mica anvergura. Prin marirea valorii prag sub care organizarea unei PPP nu mai este obligatorie, autoritatile contractante se vor elibera de aproximativ 10.000 de dosare, reprezentand 10-15% din numarul total de PPP-uri la nivel national (conform discursului sustinut de presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice – ANRMAP, publicat pe pagina de internet a ANRMAP).

Mai mult, a fost amendata si valoarea prag maxima pana la care se poate aplica procedura cererii de oferta (cea mai simpla PPP), astfel: 100.000€ pentru produse si servicii (in loc de 75.000€), si 750.000€ pentru lucrari (in loc de 500.000€). In plus, valoarea estimata a proiectelor de lucrari publice care sunt finantate/subventionate direct in proportie mai mare de 50% de catre o autoritate contractanta, si asupra carora ar trebui aplicata o PPP, a crescut de la 2,5 milioane euro la 5 milioane euro. In cazul contractelor de servicii, valoarea estimata a crescut de la 125.000€ to 200.000€.

Alte prevederi ale OUG 19 se refera la contractele de publicitate, cu privire la care se pot incheia PPP-uri fara a mai fi necesara respectarea cerintelor speciale de publicare in sistemul special creat pe internet, in cazul in care valoarea contractului nu depaseste 20.000€ (in loc de 2.000€ pana acum), si aceasta conducand la mai putine formalitati si la mai putina birocratie.

Aceste majorari in valorile prag permit o mai mare flexibilitate in incheierea diferitelor contracte, in special in cazul parteneriatelor public-private, pentru care Romania nu detine inca o legislatie relevanta.

Accesul direct la fondurile publice permite o diminuare a birocratiei ce caracterizeaza PPP-urile si salveaza foarte mult timp. Asemenea fonduri publice pot de asemenea ajuta diverse companii sa ramana viabile si sa mentina o crestere economica in aceasta perioada de criza, asigurand o continuitate in pastrarea locurilor de munca. Pe de alta parte, daca aceste prevederi nu sunt implementate in mod adecvat, pot aparea abuzuri din partea autoritatilor contractante si chiar mai putina transparenta in utilizarea banilor publici.

Procedura mai eficienta  
In scopul a face o PPP mai flexibila si, de fapt, mai eficienta, OUG 19 a instituit termene mai scurte. De exemplu, termenul pentru organizarea unei licitatii a fost redus la 30 de zile, in timp ce termenul pentru analizarea ofertelor de catre autoritatile contractante a fost redus la 20 de zile. Acest termen poate fi prelungit cu maxim 20 de zile, dar numai in cazuri justificate temeinic. Faptul ca acum autoritatile contractante sunt obligate sa furnizeze un raspuns solicitantilor in 20 de zile este esential, deoarece, pana in prezent, aceasta chestiune a reprezentat un impediment major in administrarea eficienta a PPP-urilor. Lipsa unui asemenea termen a permis pana acum un comportament abuziv al autoritatilor contractante, care deseori si in mod nejustificat intarziau evaluarea ofertelor si anuntarea castigatorului.

Pana in prezent, documentatia excesiva necesara pentru o PPP, precum si maniera non-operativa de acordare a solutiilor in PPP-uri erau descurajante pentru potentialii investitori. De asemenea, costul ridicat necesar pentru obtinerea documentatiei de la autoritatea contractanta, in scopul participarii la o licitatie, era un impediment pentru potentialii participanti la o PPP. Intrucat aceste costuri reprezentau adevarate bariere pentru multi solicitanti, OUG 19 a impus obligatia pentru orice autoritate contractanta de a pune aceasta documentatie, gratuit, la dispozitia oricarui solicitant interesat, intregul proces de acordare a unui PPA devenind astfel mai flexibil si mai eficient.

Mai mult, OUG 19 a introdus si alte cateva masuri ce ar tebui sa descurajeze abuzurile din partea autoritatilor contractante, de exemplu, obligatia autoritatii de a se inregistra in sistemul electronic de achizitii publice si de a elabora rapoarte anuale de activitate si de a le inanita catre ANRMAP.

Exercitarea dreptului de a contesta aspecte ale PPP_urilor
Cat priveste contestarea unei PPP, OUG 19 stabileste ca orice persoana care se considera vatamata printr-o “pretinsa incalcare a legii achizitiilor publice” poate introduce actiune in instanta in scopul de a obtine anularea actului specific ce a generat pretinsul prejudiciu si/sau de a obtine recunosterea unui anume drept sau interes legitim pretins.

Mai mult, au fost stabilite termene maxime cu privire la desfasurarea fiecarei parti din procedura judecatoreasca, astfel incat procedura de contestare a deciziilor referitoare la acordarea de PPA-uri sa devina flexibila si eficienta. Avand in vedere termenele uzuale stabilite de procedura civila pentru desfasurarea proceselor in instanta, termenele specifice instituite prin OUG 19 sunt foarte scurte, ceea ce conduce la o procedura mult mai rapida si la o eficienta crescuta. Totusi, asemenea termene reduse pot avea si un efect advers, si anume ca partile sa nu poata obtine anumite probe in timp util, fiind astfel afectata capacitatea partilor de a-si prezenta cazul in mod adecvat, fiind viciata astfel si capacitatea instantei de a efectua o analiza detaliata si substantiala a cazului. Cu toate ca acesta este un risc ce trebuie luat in considerare, asemenea termene scurte instituite pentru constestarea unei PPP in instanta reprezinta fara dubiu un aspect pozitiv.

OUG 19 a introdus o taxa de timbru de 2% din valoarea estimata a contractului, ce trebuie platita de oricine contesta in instanta un PPA, in scopul de a diminua contestatiile abuzive din partea acelor entitati care s-au “specializat” in contestarea rezultatelor licitatiilor, blocand, in acest mod, investitiile. Trebuie mentionat faptul ca instantele dispun de mijloace de sanctionare a exercitarii abuzive a unor drepturi de catre partile in proces. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca Directiva 2007/66/CE privind imbunatatirea exercitarii cailor de atac in domeniul achizitiilor publice stabileste obligatia statelor membre de a asigura cai de atac “eficiente” cu privire la PPP-uri. Este necesar insa ca aceasta noua taxa de timbru, care a fost instituita in scopul de a evita abuzuri din partea celor care efectueaza contestatii nejustificate, sa nu se transforme intr-un impediment in exercitarea unor drepturi legitime de catre cei care vor sa conteste chiar conduita abuziva a autoritatilor contractante.

Pe langa posibilitatea de a contesta in instanta anumite aspecte ale PPP-urilor, persoanele implicate in proceduri de licitatie pot depune contestatii impotriva deciziilor autoritatilor contractante la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (“CNSC”), persoana juridica romana care are competenta de a emite decizii cu privire la contestatii formulate impotriva unei PPP, de a decide cu privire la procedurile si operatiunile intreprinse de o autoritate contractanta in cadrul unei PPP, si de asemenea de a emite puncte de vedere oficiale in cadrul unor procese, atunci cand instanta de judecata formuleaza o solicitare specifica in aceasta privinta.

Pana la intrarea in vigoare a OUG 19, CNSC se afla sub autoritatea ANRMAP, insa acum se afla sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului Romaniei. Ramane de vazut daca o aseemenea modificare a entitatii ce supervizeaza activitatea CNSC va conduce in realitate la o imbunatatire a acestei activitati. In plus, desi, din informatiile publicate pe internet cu privire la activitatea CNSC in perioada 2006-2008, CNSC pare sa fi avut rezultate foarte bune cu privire la solutionarea contestatiilor, totusi, pana la intrarea in vigoare a OUG 19 nu a existat un sistem coerent cu privire la monitorizarea si evaluarea activitatii sale. In consecinta, OUG 19 a stabilit crearea unei comisii de evaluare in cadrul CNSC, avand competenta de a monitoriza si evalua activitatea CNSC in general, si activitatea persoanelor competente sa solutioneze contestatii in particular, iar aceasta ar trebui sa conduca la un nivel mia ridicat de transparenta, obiectivitate si chiar la imbunatatirea performantelor CNSC. In scopul indeplinirii celor de mai sus, comisia de evaluare trebuie sa fie o entitate independenta si impartiala; pentru a face aceasta entitate functionala, este necesar un regulament privind organizarea si operarea comisiei.

[ Up to Contents ]

Concluzii
OUG 19 ar trebui sa conduca intregul proces de acordare a unui contract de achizitie publica la un nivel ridicat de eficienta si trasparenta, in ceea ce priveste utilizarea banilor publici. Termenele mai scurte instituite de OUG 19 ar trebui sa conduca la o procedura mai rapida, in timp ce cresterea valorilor prag sub care organizarea licitatiilor nu mai este obligatorie ar trebui sa mareasca accesul unui numar tot mai mare de companii la fondurile publice, stimuland astfel economia, si mentinand totodata un nivel ridicat al competitivitatii. Insa, daca nu vor fi implementate adecvat, prevederile OUOG 19 pot determina un nivel si mai mare de lipsa de transparenta in procesul de acordare a contractelor de achizitie publica si, in final, la procese impotriva Romaniei ca urmare a introducerii unei taxe de timbru ce se poate dovedi prohibitiva pentrui cei ce doresc sa participe la procedurile de acordare a contractelor de achizitii publice.

[ Up to Contents ]

Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of public record and our clients approve. The information herein is correct to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice should be sought from us, however, before investment or other decisions are made.

Copyright 2009 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati. All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced, reused or redistributed in any form without prior written permission from the publisher.

 
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail: office@hr.ro




VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
 

 

AFFILIATED WITH:

Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, NY, 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com

Long Island Office
Herzfeld & Rubin, P.C.
1225 Franklin Avenue, Suite 315
Garden City, New York 11530
Tel: (212) 471-3231

Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648

 
Chase Kurshan Herzfeld & Rubin
354 Eisenhower Parkway, Suite1100
Livingston, New Jersey 07039-1022
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841

Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000

 

New York — California — New Jersey — Romania
If you no longer wish to receive emails from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE in the subject line to Romanian.Digest@hr.ro.