Vol. XII No.2
February 2007

HERZFELD & RUBIN, P.C. LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION
IN ASSOCIATION WITH
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR

ACOPERIREA RISCULUI DE PRET IN CONTRACTELE COMERCIALE INTERNATIONALE

CUPRINS:
Acoperirea riscului de pret in contractele comerciale internationale ...
Introducere

Comertul dintre Romania si restul lumii a crescut anual in mod constant. Ca in orice piata in plina evolutie cu fluctuatii ocazionale economice, sociale si politice, atat partenerii comerciali romani cat si cei straini trebuie sa caute modalitati de reducere a riscurile create de aceste fluctuatii. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din ianuarie se previzioneaza ca va duce la cresterea, in mod substantial, a comertului anual cu statele membre ale Uniunii Europene, furnizand partenerilor de afaceri atat oportunitati unice, dar aducand si riscurile inerente comertului international. Acest articol analizeaza pasii pe care partile ii pot lua pentru a se proteja de riscul de pret din contractele comerciale internationale care implica parteneri romani – riscuri provenind din factori externi cum ar fi fluctuatiile ratei de schimb a diferitelor monede, cresterea preturilor pentru materii prime si energie, si schimbarile bruste din economie. Aceste riscuri influenteaza nivelul obligatiilor partilor care trebuie sa plateasca mai mult sau mai putin decat ceea ce s-au obligat sa plateasca la incheierea contractului. Acestea sunt riscuri care afecteaza echilibrul contractual dintre parti, si, cel mai important, sunt riscuri care pot fi foarte usor evitate prin introducerea anumitor clauze in contracte. (Riscurile legate de neexecutarea obligatiilor contractuale incluzand neplata nu constituie subiectul prezentului articol.)

[ Up to Contents ]

Riscurile comerciale
Principalul partener comercial al Romaniei este, desigur, Uniunea Europeana, cu o cifra totala a comertului, importuri si exporturi, de 37,9 miliarde de euro in 2005 reprezentand 68,9% din comertul exterior total al Romaniei. Alti parteneri comerciali importanti includ tarile semnatare NAFTA – SUA, Mexic si Canada – cu o cifra totala a comertului de 1,8 miliarde de euro reprezentand 3,3% din comertul total; tarile candidate la UE si Bulgaria (in 2005) cu 4 miliarde de euro la 7,2%; si tarile ASEAN cu 344 de milioane de euro la 0,6%. Partenerii comerciali din toate aceste tari analizeaza in mod constant riscurile comerciale asociate oportunitatilor de afaceri din Romania cum ar fi posibilitatea ca un eveniment viitor si nesigur sa cauzeze prejudicii pecuniare uneia dintre parti.

Astfel de riscuri le includ pe cele economice, politice, administrative si naturale. Riscurile economice sunt determinate de evolutia companiei si de calitatea bunurilor si serviciilor furnizate de aceasta. La randul lor, sunt impartite in riscuri valutare datorate schimbarilor ratei de schimb sau paritatii oficiale a monedei de plata in comparatie cu moneda de referinta, si riscuri non-valutare. Aceste ultime riscuri includ: inflatia, schimbari in dobanzile bancare, schimbari in pretul materiilor prime, echipamentelor, fortei de munca, transportului, primelor de asigurare, comisioanelor, dobanzilor, tehnologiei, raportului dintre cerere si oferta, si riscurile financiare si de investii. Riscul de pret este inclus in aceasta categorie, deoarece toti acesti factori influenteaza costul productiei si, in consecinta, obligatiile partilor contractuale.

Un exemplu de risc valutar este modul in care schimbarile ratei de schimb a leului au afectat tranzactiile internationale pe termen lung. Leul s-a apreciat in termeni reali cu 11% fata de euro din septembrie 2004 pana in decembrie 2005, si cu inca 5% in primele trei luni ale lui 2006. Astfel, toate contractele comerciale internationale pe termen lung care aveau ca obiect furnizarea de anumite produse sau servicii in Romania sau catre societati romanesti care aveau preturile exprimate in dolari americani sau in euro au fost afectate de schimbarile ratei de schimb. Cumparatorii romani au castigat din aceasta schimbare deoarece acestia plateau acum intr-o moneda care se depreciase intre timp si, astfel, plateau mai putin pentru aceleasi produse sau servicii. Vanzatorii straini au inregistrat anumite pierderi cu aceasta ocazie deoarece ei acum primeau aceeasi suma intr-o moneda care intre timp si-a pierdut din valoare. Astfel, ei primeau mai putin pentru acelasi produs sau serviciu. In prezent, datorita eforturilor de limitare a inflatiei ale Bancii Nationale a Romaniei si marilor sume in monezi straine care intra in tara, leul se se preconizeaza ca va ramane puternic de-a lungul anului in curs, iar rata de schimb se preconizeaza ca va ramane stabila. Astfel, nu exista in prezent nici un risc valutar previzionat care ar putea influenta marimea obligatiilor contractuale pe termen lung.

Alte riscuri care ar putea afecta preturile sunt cele datorate situatiei in care se gaseste economia Romaniei in acest moment. Astfel, o analiza a politicii monetare si a evolutiei ratei inflatiei ar trebui realizata odata cu contemplarea incheierii unei tranzactii pe termen lung. Autoritatile se confrunta cu dilema impusa de constrangerile UE asupra inflatiei deoarece o inasprire a politicii monetare in vederea reducerii inflatiei va afecta in mod negativ competitivitatea externa a Romaniei care trebuie mentinuta pentru ca economia tarii sa se poata dezvolta. Pentru ca aceasta dezvoltare sa aiba loc, rata de schimb a leului va fi supusa in continuare la mai multa presiune deoarece influxul de capital va creste datorita dobanzilor nationale mari. Expertii previzioneaza ca o relaxare importanta a politicii fiscale in 2007 va duce la o rata a inflatiei de 6,8% la sfarsitul anului si un deficit al balantei de plati care se previzioneaza ca va creste la 10% din PIB.

Riscul de tara al Romaniei combina elemente politice, economice si sociale care sunt exacerbate de situatia interna politica actuala in care cele doua partide majore ale coalitiei guvernamentale, Partidul National Liberal si Partidul Democrat, si Presedintele si Primul-ministru, fac schimburi reciproce de acuzatii ostile in fiecare zi – o situatie care ar putea duce la o dezmembrare a coalitiei de la putere si la noi alegeri, influentand economia si tranzactiile comerciale.

Preturile sunt foarte strans legate de schimbarile din economie si din situatia generala sociala, de mediu si politica a Romaniei. Schimbarile recente de clima, care au supus Romania la anumite riscuri legate de vreme au influentat in mod indirect nivelul preturilor. O scadere de 12,6% a fost inregistrata in veniturile din agricultura datorita inundatiilor recente. Preturile produselor agricole ar putea sa fie, de asemenea, afectate in 2007 de seceta care a fost previzionata.

Schimbarile din anul 2005 ar putea fi luate drept exemplu cu privire la impactul asupra preturilor, deoarece preturile pentru consumatorii finali au crescut cu 8.6%, depasind tinta de inflatie de 7,5%. Aceasta crestere s-a datorat in principal cresterilor de pret la utilitati, ca si impactului nefavorabil al unor factori incidentali cu ar fi inundatiile asupra pretului produselor alimentare. De exemplu, daca o tranzactie pe termen lung cu produse agricole ar fi fost incheiata in timpul acestei cresteri a costurilor de productie si a preturilor, vanzatorul ar fi inregistrat pierderi din aceasta afacere deoarece el s-a obligat sa furnizeze produsele la un anumit pret, dar datorita inundatiilor sau secetei recoltele nu au fost cele asteptate si costurile sale au crescut considerabil. Cresterea costurilor ar fi trebuit sa fie acoperita de o crestere in pretul tranzactiei, dar acest lucru nu s-ar fi putut intampla decat daca contractul ar fi continut o clauza de ajustare a pretului.

Riscurile legale intervin datorita schimbarilor prevederilor legislatiei relevante comerciale nationale si internationale si acestea pot fi devastatoare pentru un contract comercial international cu executare in timp caruia ii lipsesc clauzele de protectie corespunzatoare. Astfel de riscuri sunt legate de noi taxe si impozite, pierderea proprietatii si asa mai departe. Printre riscurile legale care afecteaza preturile, procedurile birocratice greoaie si netransparente raman o mare problema in Romania. Experti internationali subliniaza perioadele de timp foarte mari necesare pentru obtinerea certificatelor de urbanism, titlurilor de proprietate, licentelor, bransarilor la utilitati, toate acestea ducand la cresterea ametitoare a costurilor de constructie. Mai mult, exista frecvente schimbari legislative si de regulamente, in special in domeniul reglementarilor fiscale, realizate de cele mai multe ori fara nici un preaviz sau perioada de tranzitie. Aceste modificari contribuie in mod semnificativ la cresterea costurilor afacerii dezvoltate in Romania, creeaza dificultati pentru investitori, si pot duce la cresterea preturilor prevazute in contractele pe termen lung.

Toate aceste riscuri pot fi acoperite prin clauze speciale inserate in contractele comerciale internationale. Exista clauze specifice pentru riscurile valutare, riscurile nevalutare si forta majora, si pentru riscurile politice, sociale, administrative si naturale. Aceste clauze pot fi categorisite in: clauze de mentinere a valorii contractului, astfel cum partile s-au inteles inintial, si clauze pentru adaptarea contractului la noile conditii de pe piata. Diferitele categorii de clauze sunt, desigur, relative, deoarece unele pot fi incluse in mai mult de o categorie.

Principalele clauze utilizate pentru a acoperi riscurile de pret sunt descrise pe scurt mai jos.

[ Up to Contents ]

Protectia impotriva riscului de pret
Pretul este un element de importanta strategica intr-un contract de vanzare-cumparare, licenta, sau distributie deoarece reprezinta cea mai importanta obligatie a unei parti – latura pecuniara a tranzactiei. Intr-un contract comercial international, pretul poate fi fix. Aceasta exprimare se foloseste in principal in contractele uno ictu – cu o singura executare. In ceea ce priveste tranzactiile pe termen lung, contractele incheiate contin de obicei clauze de ajustare a pretului, deoarece relatia dintre parteneri se presupune ca este una puternica – altfel nu s-ar fi implicat in astfel de tranzactii.

[ Up to Contents ]

Clauze contractuale de prevenire a riscului de pret
Contractele comerciale pe termen lung contin de obicei o prevedere speciala cu privire la pretul tranzactiei. Pretul poate fi unul determinat sau determinabil printr-o anumita formula. Clauzele de protectie impotriva riscului de pret care ar trebui incluse in contractele comerciale internationale sunt ori clauze impotriva riscurilor valutare – clauza aur si clauzele valutare; sau clauze nevalutare, cum ar fi clauzele de ajustare a pretului, in functie de tipul de risc pe care acestea il acopera.

Clauzele aur, in speta clauza aur si clauza moneda-aur, folosesc aurul ca referinta pentru valoarea monedei in care este exprimat pretul sau exprima pretul direct in aur. Alte clauze valutare folosesc ca referinta o moneda tranzactionabila pe piata internationala, alta decat cea din contract, un cos format din doua sau mai multe monede tranzactionabile in procente predeterminate sau o combinatie de moneda institutionala (de exemplu: Drepturile Speciale de Tragere ale Fondului Monetar International si Asian Monetary Unit a Uniunii Asiatice de Clearing).

Clauzele nevalutare se refera la ajustarea pretului. Cea mai importanta dintre acestea este clauza de indexare. Aceasta reprezinta o prevedere dintr-un contract stipuland o crestere sau descrestere a unui pret in baza unei cresteri a costurilor cu mana de lucru, beneficii, sau a altor preturi, in anumite conditii, i.e. schimbari in costul mentinerii unui standard de viata, in costul energiei si al materiilor prime, cum s-ar intampla intr-o piata volatila si instabila cum este cea romaneasca. Clauzele de indexare apar in mod frecvent in contractele de afaceri pentru ca prin intermediul acestora sa poata fi crescut pretul daca furnizorul unui anumit serviciu sau tip de marfa este fortat sa plateasca mai mult pentru forta de munca sau materiale. Acestea sunt inserate dupa o atenta considerare si evaluare a pietei pentru a se putea determina daca este mai probabil ca aceasta sa se schimbe decat sa ramana constante. Cand o anumita materie prima cu o valoare schimbatoare este principala componenta a costului pentru un bun care reprezinta subiectul unei tranzactii, este necesara identificarea riscurilor. Intelegerea factorului de risc este esentiala pentru orice patron sau director executiv care incheie un contract cu executare viitoare cand costurile nu sunt determinate.

Aceasta pozitie neutra din punct de vedere al riscurilor intr-un contract ar putea fi, de asemenea, realizata prin incheierea unui contract Cost-Puls prin folosirea unei clauze de indexare.

Exista cateva variante ale contractelor Cost-Plus, dar principiul de baza este de a determina intre parti un anumit procent sau variatie cu un prag minim fata de pretul materiilor prime care fluctueaza in mod regulat si semnificativ pe baza unui Indice de Pret publicat in prealabil. Astfel, ajustarea automata a platilor bazata pe un indice economic care este independent fata de vointa oricareia dintre parti implicate devine aplicabila. Clauza, astfel, prevede un mecanism de crestere a pretului. Rezultatul este ca, fara a avea importanta care este pretul bunului in prezent, maine sau peste trei luni, cumparatorul va achita aceeasi suma (procent) peste preturile vanzatorului din acea perioada.

In prezent, contractele Cost-Plus sunt folosite in tranzactii care implica produse tehnologice, echipamente, combustibili si alte produse din petrol, si anumite produse alimentare, toate fiind tranzactionate pe piete foarte instabile cu preturi care se schimba din ora in ora.

Cea mai comuna forma de actiune a unei clauze de indexare este printr-un mecanism prin care, numai daca cresterea sau descresterea costurilor este mai mare de un anumit procent, determinat in prealabil de catre parti, ajustarea pretului devine aplicabila si operationala.
 
O alta modalitate de actiune a clauzelor de ajustare a pretului este prin trimiterea unei notificari de catre vanzator catre cealalta parte prin care acesta isi manifesta dorinta de a creste pretul din contract datorita schimbarii pretului materiilor prime si/sau energiei pe piata. Daca clauza de ajustare devine operationala printr-o notificare, atunci cumparatorul trebuie sa beneficieze de o perioada de timp pana la intrarea in vigoare a modificarii. In timpul acestei perioade, cumparatorul are dreptul sa comande la pretul initial. Aceleasi mecanisme sunt aplicabile daca se impune in cazul unei scaderi a pretului pe piata materiilor prime si/sau energiei.

O alta clauza de pret utilizata destul de des pentru evitarea riscurilor este clauza de renegociere a pretului. Aceasta da dreptul oricarei parti sa ceara recalcularea sau renegocierea pretului din contract la intervale care au fost stabilite in prealabil de catre parti. De obicei renegocierea pretului se realizeaza o data pe an. Procedura obisnuita pentru recalcularea pretului este sa se faca o medie a trei sau mai multe preturi dintre cele ale competitorilor cei mai importanti de pe piata.

Contractele ar putea, de asemena, sa contina o clauza de postcalculare a pretului, clauza Cost si Pret. In aceasta situatie pretul contractului este determinat dupa indeplinirea obligatiilor prin calcularea costurilor de productie impreuna cu celelate cheltuieli, cum ar fi costul fortei de munca.

Riscul de pret poate fi, de asemenea, acoperit prin clauze de adaptare a contractului, prin includerea acestora printre celelalte obligatii asumate de partile contractante. Aceste clauze nu se refera numai la valoarea pecuniara a contractului, dar la intreaga executare a sa (transport, ambalare, calitate si asa mai departe); totusi, pretul joaca, inca odata, un rol esential deoarece reprezinta cea mai importanta obligatie.
Astfel de prevederi sunt clauzele: “clientul cel mai favorizat”, “natiunea cea mai favorizata” si “cel mai bun pret”. In toate acestea, vanzatorul se obliga sa asigure cumparatorului cel mai mic pret si cele mai bune conditii comerciale pe care le-ar oferi clientului sau cel mai favorizat. In acest mod, cumparatorul nu este niciodata in dezavantaj fata de acel vanzator.

Clauza hardship este de asemenea inclusa in aceasta categorie. Aceasta a fost definita de catre Principiile UNIDROIT cu privire la Contractele Comerciale Internationale la Sectiunea 2, Articolul 6.2.2. ca fiind „ivirea unor evenimente care afecteaza in mod fundamental echilibrul contractului deoarece costurile indeplinirii obligatiilor unei parti au crescut sau deoarece valoarea beneficiilor pe care o parte ar trebui sa le primeasca a scazut.” In cazul in care intervine hardship-ul partea care a fost dezavantajata are dreptul sa ceara renegocierea contractului si, in consecinta, a pretului.

[ Up to Contents ]

Riscul de pret in viitor
In practica, clauzele de ajustare a pretului sunt folosite pe scara larga si au fost folosite de-a lungul timpului in contractele comerciale internationale cu executare in timp incheiate in Romania sau cu entitati legale romanesti. Acest lucru este demonstrat de rapoartele anuale ale unor societati romanesti care arata ca riscul de pret a fost acoperit fie prin faptul ca materiile prime aveau preturi exprimate in euro fie prin ajustarea preturilor in functie de inflatie sau prin cresterea lor in functie de costul materiilor prime.
 
Riscurile de pret, riscurile datorate ratelor de schimb si riscurile de dobanda mai pot fi acoperite prin folosirea unor instrumente financiare derivate cum ar fi: futures, options, swaps, hedging. Societatile folosesc foarte des contractele futures pentru a-si acoperi riscurile de pret. Prin acestea se stabilesc cu un anumit cumparator conditiile, incluzand pretul, unei tranzactii care va avea loc in viitor, pentru anumite produse pe care inca nu le detin.
 

[ Up to Contents ]

Concluzie
Deoarece piata din Romania este in orice moment foarte schimbatoare, riscurile nu vor putea fi niciodata previzionate in totalitate, iar societatile trebuie sa acorde o atentie sporita managementului de risc pe langa eforturile pentru evitarea riscurilor, cum sunt clauzele de evitare mai sus mentionate. Aceasta strategie este necesara pentru diminuarea efectelor riscurilor care ar putea totusi sa fie intalnite. Riscurile ar trebui sa fie manageriate si controlate pe cat este posibil.

Ca o economie in dezvoltare, de tranzitie, economia Romaniei inca mai are un drum lung in fata pana la a ajunge la o oarecare stabilitate. Mai mult, deoarece nici chiar economiile stabile nu ofera o protectie completa impotriva riscurilor care ar putea afecta tranzactiile pe termen lung, schimbarile in mediul economic, social si politic ar trebui sa fie luate in calcul in Romania. Intradevar, aceasta este chiar menirea clauzelor ce acopera riscul de pret si a tuturor mecanismelor de protectie impotriva riscurilor, de exemplu sa aduca stabilitatea dorita contractelor comerciale internationale pe termen lung precum si rezultatele asteptate de la astfel de tranzactii.

[ Up to Contents ]

Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of public record and our clients approve. The information herein is correct to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice should be sought from us, however, before investment or other decisions are made.

Copyright 2007 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati. All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced, reused or redistributed in any form without prior written permission from the publisher.

 
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail: office@hr.ro




VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
 

 

AFFILIATED WITH:

Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, NY, 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com

Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648

 Chase, et al.,Herzfeld & Rubin, LLC
5N Regent Street
Livingston, New Jersey 07039
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841

Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000

 

New York — California — New Jersey — Romania
If you no longer wish to receive emails from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE in the subject line to Romanian.Digest@hr.ro.