Vol. XI No.5
Mai 2006

HERZFELD & RUBIN, P.C. LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION
IN ASSOCIATION WITH
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR

Activitatile Rusiei in Republica Moldova violeaza legea internationala

INSIDE:
Activitatile Rusiei in Republica Moldova violeaza legea internationala...
 
Baroul din New York semnaleaza violarea legilor internationale
Comitetul Asociatiei Baroului din New York pentru afacerile europene a publicat un raport care spune ca sprijinul acordat de Rusia regimului separatist din Transnistria reprezinta o violare din partea Rusiei a legii internationale si o interventie din partea acesteia in afacerile interne ale Republicii Moldova. Aceasta concluzie a comitetului vine ca un rezultat al unui studiu realizat pe parcursul unui an de zile care a inclus si trimiterea unei misiuni in zona precum si intalniri cu oficiali din Republica Moldova, oficiali ai asa numitei Republici Moldovene Transnistrene („RMT”) dar si reprezentanti ai Rusiei, Ucrainei, Romaniei si departamentul de stat al SUA.

Delegatia asociatiei pentru Moldova a fost condusa de catre colegul nostru Mark A. Meyer, Presedintele asociatiei pentru afacerile europene. Ceilalti membri ai delegatiei au fost: Robert Abrams, fost procuror general al statului New York; Barrington D. Parker, Jr., fost judecator; Elizabeth F. Defeis, fost decan al Universitatii de Drept Seton Hall; si Christopher J. Borgen, asistent universitar la Universitatea de Drept St. John. Profesorul Borgen a fost principalul autor al raportului.

In pregatirea raportului, misiunea s-a intalnit cu diferite personalitati, printre care amintim: in Moldova, Presedintele Vladimir Voronin, Primul Ministru Vasile Tarlev, Ministrul de Externe Andrei Stratan, Ministrul Reintegrarii Vasilii Sova, Presedintele Curtii Supreme Valeria Sterbert, Presedintele Curtii Constitutionale Victor Puscas, Ministrul Justitiei Victoria Iftodi, Generalul Ion Ursu, seful serviciilor de informatii si securitate, liderii partidelor politice, Ambasadorul SUA in Moldova Heather Hodges, Ambasadorul Rusiei Nicolay Ryabov, Ambasadorul Ucrainei Petro Cealyi, Ambasadorul Romaniei Filip Teodorescu, Ambasadorul OSCE William Hill precum si fermieri si lideri din zona Dubasari; iar in Transnistria: Presedintele Igor Nikolaevich Smirnov, Presedintele Sovietului Suprem Grigoriy Stepanovich Marakutsa, Ministrul de ExterneValeriy Anatolevich Litskai, Ministrul Justitiei Viktor Balala si Presedintele Curtii Constitutionale Vladimir Grigoriev.

Noul studiu concluzioneaza ca activitatile rusesti in Transnistria – incluzand interventia armatei a 14-a in sprijinul separatistilor, sprijinul militar cat si cel economic acordat RMT, dar si targuiala pe care o duce in favoarea RMT folosind energia cat si alte metode de putere ca o forma de santaj impotriva Moldovei – au condus la sustinerea responsabilitatii Rusiei pentru implicarea in continuarea crizei si a rezultatelor ulterioare cat si a violarii principiilor fundamentale a dreptului international. Raportul Baroului New York mai arata ca revendicarile pentru suveranitate ale RMT nu sunt justificabile conform dreptului international iar vanzarile bunurilor Statului Moldovean in majoritate catre oameni de afaceri rusi reprezinta o conversie de proprietate foarte greu de justificat sub dreptul international, astfel cumparatorii actionand pe propriul risc.

Raportul Baroului New York concluzioneaza ca Rusia sustine ilegal Guvernul RMT si a facut reintegrarea practic imposibila. Raportul a determinat ca Rusia a oferit continuu sprijin material si logistic catre RMT. La fel armele din era sovietica puse la dispozitia armatei a 14-a au fost folosite pentru a sustine regimul separatist atat direct cat si ca o sursa de venit pentru acest regim prin vanzarea de arme pe piata mondiala. Moldova cere retragerea neconditionata a armelor stocate pe teritoriu dar pana in prezent Rusia a refuzat atat acest lucru cat si retragerea trupelor prezente.

Pe langa folosirea armatei ori pentru a bloca Moldova in stabilizarea situatiei ori pentru a asista guvernul separatist, Baroul New York a constatat ca Rusia s-a folosit si de presiuni economice. Presiunile economice nu sunt de obicei interzise de dreptul international. Totusi asemenea presiuni aplicate unui stat, sau asistenta acordata separatistilor, ar putea face statele terte sa fie raspunzatoare sub legea responsabilitatii statului, daca presiunea aplicata ar limita privilegiile suverane ale statului frustrat (in acest caz Moldova) sau ar elimina unul din angajamentele statului tert fata de statul constrans.

Considerand situatia prezenta raportul a constat patru arii de ingrijorare: (a) folosirea abuziva a preturilor energetice; (b) restrictiile privind importul produselor moldovenesti; (c) asistenta economica catre RMT; si (d) interesele economice comune ale elitei transnistrene si rusesti. In ansamblu, Baroul concluzioneaza ca Rusia intervine semnificativ in favoarea Transnistriei.

Raportul decide ca activitatile descrise mai sus trebuie intelese in lumina constantelor critici din partea Rusiei catre Moldova si sprijinul acordat Transnistriei. Raportul sugereaza ca aceste actiuni vazute in ansamblu, combinate cu constantele declaratii ale Rusiei de sustinere a regimului Transnistrean si de criticare a celui Moldovean, formeaza o un tablou al interventiei rusesti in afacerile interne ale Republicii Moldova. Copii ale raportului pot fi gasite pe site-ul oficial al Baroului New York, www.nycbar.org

[ Up to Contents ]

Scurt istoric al situatiei
Moldova a fost prinsa intr-un conflict separatist refractar inplicand tensiuni etnice, trupe rusesti, depozite de arme din era sovietica, contrabanda, spalare de bani si coruptie. Aflata la granita cu Romania si Ucraina, cu o majoritate etnica romana, reprezinta o tara in mare parte uita de Vest. Subiectul reprezinta intrebarea cine ar fi indreptatit sa controleze o bucata de pamant situata intre Nistru si granita cu Ucraina. Transnistria are mai putin de 30 de km latime si o suprafata totala de aproximativ 4,118 kmp, suprafata aproximativa egala cu Rhode Island. Transnistria are o populatie de aproximativ 580 000 de oameni iar Moldova 3,36 milioane. Totusi in Transnistria se afla infrastructura industriala a Moldovei si mai important depozite semnificative de arme. Din 1994 regiunea se afla sub control efectiv al separatistilor care o proclama Republica Moldoveana Transnistreana si este ocupata de trupele rusesti.

[ Up to Contents ]

Statutul RMT sub Legea Internationala
O intrebare centrala preocupa statutul RMT sub Legea Internationala, iar in particular evaluarea cererilor liderilor Transnistreni de sustinere a legalitatii autonomiei in interiorul Moldovei ori desprinderea fata de aceasta. Baroul New York nu a gasit nici o cerere drept convingatoare si a concluzionat ca RMT trebuie caracterizat ca un regim „de facto”.


Nici un drept pentru autonomie
Sub drept international nu exista posibilitatea autonomiei fiscale sau guvernamentale inauntrul unui stat. In timp ce conducerea RMT ar incerca argumente politice considerate sau nu convingatoare, Baroul New York nu a gasit nici o baza legala pentru cererea de autonomie. Cele doua argumente cvasi legale in favoarea autonomiei sunt: (a) datorita denuntarii de catre URSS a pactului Ribbentrop – Molotov, care a stabilit granitile moderne ale Moldovei, Transnistria ar trebui sa devina un stat independent; si (b) independenta ca o baza pentru autonomie. Argumentul cu denuntarea este o himera. Simpla denuntare a unui tratat nu inseamna ca trebuie inversat sistemul politic la cel anterior, ci pur si simplu inseamna ca tratatul nu mai are nici o valoare. Al doilea argument adus de transnistreni care leaga autonomia de dreptul de independenta deschide numeroase si complexe probleme conform dreptului public international. Un lucru este totusi clar: mai degraba decat dreptul la autonomie – sau un set de caracteristici specifice care sa defineasca acest termen – legea internationala in ultimul secol s-a focalizat pe elucidarea normelor de independenta. Independenta si legatura sa cu autonomia si secesiunea sunt descrise in amanunt mai jos. In total raportul arata ca dreptul international are putin de spus pentru un presupus drept la autonomie si ca acordarea acesteia ar trebui supusa legilor domestice. In cazul Transnistriei, guvernul moldovean a propus diferite planuri care acorda diferite nivele de autonomie. Toate au fost respinse de catre RMT. Raportul concluzioneaza, bazat pe faptele si vorbele liderilor RMT, ca acestia sunt mai putin interesati de autonomia regiunii cat de desprinderea acestei de Moldova si suveranitate totala.

Independenta, Suveranitatea si Secesiunea
Norma de independenta nu este un drept de secesiune. Este dreptul poporului de a decide cultura, limba si forma de guvernamant dorita si a evoluat in doua concepte: conceptul de „independenta interna”, protectia drepturilor minoritarilor intr-un stat si „independenta externa”, secesiunea de un stat. In timp se independenta este un principiu recunoscut international, secesiunea este considerata o chestiune interna pe care fiecare stat trebuie sa o rezolve. Decizii influente si rapoarte privind independenta, ca de exemplu raportul privind statutul Insulelor Aaland din 1921 si opiniile Comisiei Badinter privind fosta Iugoslavia in 1990 si alte exemple, au fost aratat ca pentru a obtine independenta trebuiesc aratate urmatoarele: (a) secesionistii sunt „un popor”; (b) statul de care ei se despart le incalca in mod grav drepturile omului; si (c) nu sunt alte remedii eficiente conform dreptului intern sau international. Nici una din aceste cerinte nu este intalnita in cazul Transnistriei, poate cu exceptia literei (a). Termenul „popor” a fost utilizat in practica recenta sub forma de grup etnic, sau o „natiune” in sensul clasic, etnografic al cuvantului. Dar sunt unii, ca de exemplu conducatorii RMT, care sugereaza ca termenul ar inseamna altceva, probabil un grup cu un interes comun. In timp ce normele privind obtinerea independentei pot evolua astfel incat un grup de oameni poate fi mai usor identificat ca un grup avand aceeasi gandire, nu putem fi de acord ca practica actuala sustine o atare propunere. Fara a lua astfel in considerare, analizand o singura definitie a termenului „popor” nu are vreo legatura cu acest caz, cum nici orice alte cerinte pentru o independenta externa nu se regasesc in cauza. In ceea ce priveste a doua cerinta, existenta unor incalcari a drepturilor omului, argumentul Transnistrienilor poate fi prezentat in trei mari grupuri: (a) incalcarea drepturilor lingvistice, culturale si politice; (b) atrocitatile razboiului din 1992; si (c) refuzul drepturilor economice. Luand in considerare modificarile semnificative din Moldova incepand cu 1992, nici una din aceste motive enumerate mai sus, nu se regasesc astazi.

Actuala istorie a Moldovei de la sfarsitul razboiului din 1992 arata ca tara si-a imbunatatit relatiile cu minoritatile sale. In mod contrar, insa, RMT a capatat o imagine de tara cu incalcari ale drepturilor omului, incluzand lipsa unui proces echitabil, persecutarea minoritatilor religioase, si prigoana disidentilor politici. Razboiul din 1992 a cauzat 1000 morti, dar am aflat ca in practica statelor un asemenea eveniment nu reprezinta un motiv intemeiat pentru a cere secesiunea. Daca insa ar fi fost, lumea ar fi plina de conflicte de secesiune. In mod similar, motivul economic, ce este esential pentru impartirea sumelor de bani, nu da dreptul la farmitarea unui stat. Acest argument este unul de planificatie, iar nu de forma de actiune. In final, raportul mentioneaza ca ezista o parere generala intre comentatori, curente de opinie, si decizie ca incalcarea drepturilor omului ce sunt invocate in sprijinul cererii de secesiune trebuie sa fie incalcari actuale. Desi Moldova are multe posibile probleme in drumul spre un stat democratic , este clar ca strabate drumul sper directia buna, desi cu ceva intermitente. Dar, a doua cerinta-incalcari actuale a drepturilor omului- nu este indeplinita. A treia cerinta se refera la posibilitatea de a gasi alte solutii decat secesiunea. Acest conflict a fost inghetat nu atat pantru ca nu sunt alte solutii domestice sau internationale in afara secesiunii ci pentru ca separatistii au ales sa faca din conflict unul ce pare dificil de rezolvat prin refuzul repetat asupra oricaror solutii ce nu ofereau suveranitatea RMT. De exemplu, in timp ce Moldova a incercat sa reduca tensiunile etnice, RMT a incercat sa le sporeasca si sa ceara astfel separarea ca singurul mod de a opri conflictele si un posibil genocid. Un astfel de „joc” nu este convingator. Raportul conclude ca nu exista baza solida pentru secesiune sub factorul independentei externe. Cerintele necesare nu sunt astfel intrunite.

RMT, ca regim de facto
Daca Transnistria nu este un stat, atunci ce este? Consideram doua variante: (a) rolul recunoasterii in procesul formarii statului; si (b) daca RMT este un regim de facto. Nu exista nici o obligatie de a recunoaste RMT, chiar daca are controlul efectiv asupra unui teritoriu. Este de presupus ca achizitia fortata a teritoriului, obiectivele curente ale statului pre-existent, Moldova, si ajutorul evident militar, economic, si politic al RMT de catre Rusia vorbeste inpotriva recunoasterii in acest caz. In cazuri similare Consiliul de Securitate si/sau Adunarea Generala a cerut statelor membre ale ONU sa nu recunoasca asemenea entitati. Desi RMT are sub control Transnistria dar nu este recunoscut, RMT poate fi inteles ca foloseste doctrina regimului de facto. Un asemenea regim este tratat ca subiect partial de drept international. Statutul lor unic, da dreptul la unele drepturi si responsabilitati, in mod principal legate de ajutorarea si bunastarea populatiei. Poate incheia intelegeri cu semnificatii sub cele ale unui tratat. Pe langa faptul ca are dreptul sa actioneze pentru ajutorarea populatiei, un regin de facto poate fi tras la raspundere pentru incalcarile legii internationale. In timp ce regimul de facto are drepturi si obligatii, actele regimului de facto au un caracter legal incert. Actele unui asemenea regim pot deveni invalide o data cu disparitia acestuia, de exemplu daca teritoriul este reabsorbit de statul mama. Oricum, statul reintegrat poate fi tras la raspundere pentru actele regimului de facto ce a incetat, ca fiind parte din administrarea normala a teritoriului sau, cu presupunerea ca asemenea acte au fost neutre si ca statul ar fi actionat astfel cu asemenea acte. Daca, pe de alta parte, regimul de facto devine stat, actele sale vor fi executorii pentru noul stat.

[ Up to Contents ]

RMT si transferul de proprietate in Transnistria
In centrul disputei dintre guvernul Moldovei si conducerea RMT se afla problema controlului economic asupra bunurilor din Transnistria. Oare are RMT dreptul de a-si insusi teritoriul din zona in care isi exercita efectiv controlul? Trebuie respectate deciziile RMT daca cele doua parti ale Moldovei sunt reintegrate? Raportul s-a folosit de doua contexte teoretice pentru a raspunde la aceste intrebari. Primul, conceptul regimului de facto, a fost discutat mai sus. Al doilea este analogia cu dreptul international care se refera la administrarea teritoriilor ocupate, a carui relatare detaliata se gaseste in a Patra Conventie de la Geneva. Raportul a folosit aceste norme doar prin analogie deoarece se poate invoca faptul ca RMT nu a participat la a Patra Conventie de la Geneva. Cu toate acestea, baroul New York a considerat normele cu privire la administrarea teritoriilor ocupate si la regimurile de facto folositoare, mai ales ca sunt deosebit de solide intrucat amandoua deriva din aceleasi concepte de baza a drepturilor de proprietate, drepturi ce isi gasesc originea in dreptul roman de uzufruct, ce se refera la utilizarea proprietatii ce catre o persoana ce nu poseda bunuri. Potrivit dreptului intrenational al regimurilor de facto, RMT nu are dreptul sa vanda la pret redus bunuri de stat ce apartin Moldovei sau orice alta proprietate privata. E posibil ca astfel de vanzari sa stopeze procesul de reintegrare al Transnistriei la Moldova. Considerand RMT drept un regim de facto dar si prin analogiile cu dreptul international de administrare a teritoriilor ocupate, baroul New York a descoperit ca o putere ocupanta sau analogul ei : (a) poate confisca proprietatea de stat, alta decat adevarata proprietate, daca e folosita in scopuri militare sau pentru administrarea teritoriului ; (b) poate doar sa administreze proprietatea reala de stat nonmilitara fara sa distruga sau sa transforme in vreun fel proprietatea ; si (c) nu are dreptul sa confiste proprietate privata doar daca este material de razboi. Programul de privatizare al RMT este dificil de explicat avand in vedere afirmatiile precedente. Orice grup privat ce participa la acest program in calitate de cumparator isi asuma propriul risc.

[ Up to Contents ]

Statele terte si miscarile secesioniste
A treia si ultima problema legala importanta pe care baroul New York a luat-o in considerare a fost rolul statelor terte. Statele au o obligatie fundamentala de a nu interveni sau a se amesteca in rezolvarea unui conflict intern din cadrul altui stat. In cazul in care autodeterminarea sau , mai exact, autodetareminarea externa este implicata sau in cazul in care Consiliul de Securitate este de parere ca un conflict a devenit o amenintare pentru pacea internationala, atunci statele terte ar putea avea mai multa libertate de actiune in ceea ce priveste conflictul. Aceasta norma fundamentala de neinterventie este legata de conceptele de suveranitate, autodeterminare si coexistenta pasnica. Rolul statelor terte este deosebit de important in acest caz intrucat Rusia si Ucraina au preluat rolul de state “garante”, state ce prezinta un interes deosebit sa puna capat conflictului si care isi iau angajamentul in mod oficial sa aloce resurse pentru oprirea lui. Calitatea de garant obliga statul sa se implice in criza desfarurata pe teritoriul sau, dar acest stat trebuie totusi sa respecte dreptul international prin actiunile sale. Raportul a considerat ca actiunile Rusiei si Ucrainei sunt in favoarea acestor norme de conduita.

Rusia
Rusia nu este doar un garant dar si un jucator cheie in conflict pentru ca detine trupe in Transnistria. Baroul a luat in considerare patru probleme importante : (a ) activitatile armatei rusesti precum si a altor organe ale Federatiei Ruse in Transnistria ; (b) presiunea economica exercitata de Federatia Rusa asupra Moldovei (c) legaturile dintre conducerea RMT si conducerea Rusiei ; si (d) pozitia diplomatica generala a Federatiei Ruse. Rolul armatei rusesti poate fi impartit in doua stadii : a acordat ajutor in timpul razboiului din 1992 si a activitatilor desfasurate in prezent, asigurand mentinerea depozitelor de arme in Transnistria. Armata a14-a jucat un rol decisiv in razboiul din 1992 participand la lupta in numele separatististilor.In ciuda promisiunilor de demobilizare din tratat si a cererilor repetate ale Moldovei ca Rusia sa-si retraga trupele din Transnistria, trupele raman. Drept urmare, ele sprijina viabilitatea RMT si fac tot mai dificil prosecul de reintegrare. Trupele asigura de asemenea materiale, cunostinte de specialitate si asigura in mod constant sprijin RMT. In mod analog, depozitul de arme din apoca sovietica aflat sub controlul Armatei a 14-a a fost folosit pentru a sprijini RMT atat direct, cat si ca sursa de venituri prin vanzari in asociatie Rusia – RMT, de material militar pe piata mondiala. Moldova doreste asadar inlaturarea imediata a depozitelor de arme. Pana in prezent, Rusia a refuzat sa inlature depozitele (sau sa retraga trupele) pana nu va avea loc o amiabila intelegere politica si a argumentat de asemenea ca locuitorii Transnistriei nu ii va permite sa retraga armele.

In afara folosirii armatei fie pentru a-i stanjeni pe moldoveni, fie pentru a sprijini RMT a doua mare problema este ca Rusia a mai utilizat si constrangerea economica si sprijinul economic, precum bata si zaharelul. Constrangerea economica nu este, in general, interzisa de dreptul international. Cu toate acestea, o astfel de constrangere sau de sprijin acordat separatistilor poate face tertul stat responsabil, conform dreptului raspunderii statului, in cazul in care constrangerea pe care o exercita acesta fie ar afecta privilegiile de suveranitate ale Moldovei, fie ar incalca unul dintre angajamentele anterioare ale tertei parti fata de Moldova. Avand in vedere actuala situatie, exista patru zone de interes particular : (a) utilizarea preturilor pentru enrgie precum bata si zaharelul.(b) folosirea crescanda a taxelor vamale pentru bunurile moldovenesti ; (c) sprijin economic acordat RMT ; si (d) interesele economice comune ale elitei rusesti si transistriene. Prin urmare, RMT se bucura de un sprijin semnificativ. A treia problema este ca legaturile dintre RMT si conducerea ruseasca reprezinta o dovada importanta. Smirnov, ministrul justitiei Balala si Vladimir Antufeyev, seful securitatii interne au fost toti prezenti in Moldova fie la inceputul sau fie de la inceputul crizei separatiste. Cei de la Conducerea RMT sunt in majoritate rusi, dar si ucrainieni intr-o mai mica masura, si au cetatenie ruseasca. Toti au primit nationalitate ruseasca. Cativa membri au venit la RMT de pe pozitii de conducere pe care le-au detinut la guvernarea Rusiei, in mod particular sunt membri ai Parlamentului Rus (Duma) sau ai armatei rusesti. In sfarsit, numeroasele activitati descrise mai sus, constrangerea economica, sprijinul militar acordat RMT , politicile energice- trebuie intelese ca avand loc in favoarea retoricii rusesti constante exercitate pentru RMT si impotriva Moldovei. Intrucat raportul nu prezinta faptul ca orice activitate descrisa ar putea duce la responsabilitate de stat ( cu toate ca situatia trupelor ar putea ajunge la acel nivel) baroul New York este de parere ca aceste acte privite ca un intreg , impreuna cu constantele afirmatii rusesti in sprijinul RMT precum si critica adusa eforturilor de reintegrare ale Moldovei, formeaza o imagine ampla a interventiei nepotrivite a Rusiei in afacerile interne ale Moldovei.

Ucraina
Datorita granitei comune cu Moldova si in mod particular cu Transnistria precum si semnificativei populatii etnice ucrainiene din Transnistria si Moldova, Ucraina detine un rol cheie in conflictul din Transnistria. Ucraina a criticat politica separatista a Transnistriei si a militat pentru retragerea totala a trupelor rusesti, dar a fost perceputa de asemenea (pe buna sau rea dreptate) in favoarea contrabandei desfasurata pe teritoriul ei si deschisa relatiilor cu RMT. In ciuda faptului ca Ucraina a actionat in multe feluri pentru a contrabalansa influenta ruseasca in Transnistria, interesul ei a fost adeseori privit de catre moldoveni cu un amestec de speranta si suspiciune. Ucraina a realizat ceea ce poate fi un efort constiincios de a gasi o cale spre solutionarea crizei ; cu toate acestea, un plan final actual trebuie initiat inainte ca implicatiile sale legale sa fie stabilite. Controalele stricte de la vama care sunt implementate in prezent sunt un pas decisiv, daca nu final in rezolvarea crizei din Transnistria. Acum ca Ucraina a devenit un participant mult mai activ in criza din Transnistria, actiunile sale vor trebui monitorizate, asa cum au fost cele ale Rusiei si Moldovei de catre numerosii actionari.

[ Up to Contents ]

Concluzii
Privitor la statutul RMT. Incercarile de separare sunt considerate in mare parte drept treburi interne ce trebuie rezolvate de catre statul in cauza. Nu exista dreptul de a separa. In cel mai rau caz, separarile sunt acceptate in cazurile in care poporul a fost persecutat si nu exista nici o solutie de protejare a drepturile omului. In sprijinul acestor norme, RMT nu si-a formulat un caz legal suficient in legatura cu dreptul de autodeterminare externa sau de separare. Prin urmare, controlul efectiv al RMT asupra partii transnistriene a Moldovei este al unui regim de facto si poate fi considerat asemanator controlului detinut de o putere ocupanta. Puterea RMT e limitata la ceea ce ar putea sa faca din punct de vedere legal cu teritoriul de care il administreaza.

Privitor la transferul de proprietate de catre RMT. Legea ocuparii recunoaste ca puterea ocupanta poate controla resursele economice ale unui teritoriu dar din punct de vedere legal proprietarii de drept sunt proprietarii propriu-zisi. Orice activitati economice desfasurate de catre alt partid impreuna cu separatistii sau insurgentii pun in pericol acel partid. Faptul ca astfel de actiuni vor fi sanctionate in urma rezolutiei finale ale conflictului separatist sau poate chiar interzise nu este un lucru linistitor. Programul de privatizare RMT in favoarea normelor ce prezideaza regimurile de facto precum si a legii corporatiei, va convinge investitorii ca aceste tranzactii nu vor fi sprijinite daca RMT va fi reintegrata Moldovei.

Privind responsabilitatea statelor terte. Interventiile statelor terte nu sunt private cu ochi buni si sunt puse in relatie cu normele de neinterventie prevazute intr-un numar mare de tratate regionale si globale precum si de catre documente legale. Suveranitatea pretinde ca cerintele statului in ceea ce priveste afacerile desfasurate pe propriul teritoriu sa fie respectate pana in momentul in care un alt sistem international isi manifesta interesul. De exempul, prezenta trupelor pe un teritoriu strain nu este permisa daca statul gazda doreste ca trupele sa paraseasca teritoriul. Actiunile Rusiei in ceea ce priveste situatia din Transnistria, mai exact interventia Armatei a 14-a in numele separatistilor, ajutorul militar acordat RMT, sprijinul economic al RMT, precum si negocierile purtate in numele RMT folosindu-se de procesul de energie precum si de alte nivele de putere impotriva Moldovei, fac statul rus responsabil de continua criza separatista si de rezultatele sale ulterioare. In mod analog, avand in vedere experienta cu Rusia, participarea crescanda a Ucrainei la acest conflict ar trebui monitorizata.

[ Up to Contents ]

Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of public record and our clients approve. The information herein is correct to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice should be sought from us, however, before investment or other decisions are made.

Copyright 2006 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati. All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced, reused or redistributed in any form without prior written permission from the publisher.

 
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail: office@hr.ro




VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
 

 

AFFILIATED WITH:

Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, NY, 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com

Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648

 Chase, et al.,Herzfeld & Rubin, LLC
5N Regent Street
Livingston, New Jersey 07039
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841

Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
Textile Center, 2 Kaufman Street, 68012
Tel Aviv, Israel   
Tel: (972)-3-5111-111
Fax: (972)-3-5102-166

 

New York — California — New Jersey — Romania
If you no longer wish to receive emails from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE in the subject line to Romanian.Digest@hr.ro.